Chiar am devenit separatişti?

Robert HOWSE; Ruti TEITEL
Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Chiar am devenit separatişti? jpeg

Decizia Curţii Internaţionale de la Haga cu privire la declaraţia unilaterală de independenţă a regiunii Kosovo este interpretată ca undă verde pentru mişcările separatiste care urmăresc independenţa statală. Potrivit preşedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, „decizia îndepărtează, în sfîrşit, orice dubiu pe care l-ar putea avea ţările care încă nu recunosc Republica Kosovo“. 

Dar această interpretare este, în mare măsură, o iluzie a celor care doresc separarea. Avizul consultativ, necoercitiv al Curţii răspunde unei întrebări precise, adresate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite: anume, dacă declararea independenţei este legală din punct de vedere al dreptului internaţional. Judecătorii au afirmat, pe bună dreptate, că nu există o lege internaţională care să interzică unui grup să-şi declare intenţia sau dorinţa de a forma un stat. Dar ei nu au spus nimic despre termenii şi condiţiile care s-ar aplica în situaţia de faţă – în speţă, despre actul însuşi al separării. 

Într-adevăr, intenţia Curţii a fost să elimine orice dubiu în această privinţă: „Această întrebare este precisă şi specifică… nu se discută dacă regiunea Kosovo a obţinut sau nu independenţa statală“. Opinia judecătorilor europeni diferă de cea exprimată de Curtea Supremă a Canadei, atunci cînd i s-a solicitat să decidă cu privire la dreptul Québec-ului de a se separa unilateral. În acest caz, întrebarea depăşea cu mult tema unei declaraţii de independenţă; Curtea a fost întrebată dacă şi în ce condiţii ar avea Québec dreptul să se separe de Canada – conform Constituţiei canadiene sau dreptului internaţional. 

Judecătorii canadieni au conchis că dreptul internaţional (şi, la fel, Constituţia propriei ţări) nu garantează un astfel de drept unilateral. După cum a subliniat Curtea Internaţională, decizia ei de săptămîna trecută nu contravine acestui aspect esenţial: „Prin întrebarea care i s-a pus, Curtea nu a fost solicitată să hotărască dacă dreptul internaţional conferă unor entităţi din interiorul unui stat dreptul de a se separa de acesta“. 

Mai mult, Curtea a luat notă de opiniile radical diferite, exprimate deja înainte ca ea să o facă, cu privire la întrebarea dacă, în dreptul internaţional, principiul autodeterminării implică dreptul unilateral de separare. Curtea recunoaşte amploarea şi intensitatea dezacordului dintre state cu privire la dreptul de separare şi lasă să se înţeleagă că nu există consensul necesar al comunităţii internaţionale, pentru a putea stabili cu fermitate existenţa unui astfel de drept. 

Înainte da a trage concluzia că independenţa regiunii Kosovo are, de acum, „cale liberă“, merită să ne gîndim la întrebările esenţiale la care Curtea nu a răspuns (şi nici nu a fost întrebată de către Adunarea Generală). Curtea nu a fost întrebată – şi, de aceea, nici nu s-a pronunţat – dacă dreptul internaţional impune ca statutul final al regiunii Kosovo să protejeze drepturile colective şi individuale ale minorităţilor, fie că e vorba de sîrbi sau de romi kosovari. 

De asemenea, Curtea nu a fost întrebată şi, ca atare, nu a decis, dacă este necesar ca Serbia sau oricare alt stat al comunităţii internaţionale să recunoască Kosovo ca stat independent. Decizia Curţii nu a abordat nici tema graniţelor unui eventual stat independent Kosovo, sau dacă şi în ce condiţii s-ar putea face uz de forţă în mod legal, pentru a impune sau pentru a preveni această independenţă. 

Dacă vrem ca destinul regiunii Kosovo – şi al întregului spaţiu balcanic – să fie condus de autoritatea internaţională a legii, este necesar ca aceste întrebări să capete un răspuns, nu să fie măturate sub preş. Conform procedurilor actuale, adresarea de întrebări către Curtea Internaţională este prerogativa exclusivă a statelor – fie ca părţi implicate, fie, precum în cazul avizului pentru Kosovo, prin intermediul ONU. Asemenea controverse pun în joc nu numai interesele statelor, ci chiar drepturile persoanelor şi naţiunilor. Pentru a exercita justiţia internaţională în ziua de azi, avem nevoie de o Curte Internaţională de tip nou, dispusă să asculte şi alte voci. 

 Robert Howse predă drept internaţional la New York University, unde este şi decanul Institutului de Drept Internaţional şi Justiţie. 

Ruti Teitel predă drept internaţional şi drept comparat la New York Law School şi este profesor invitat de Global Governance la London School of Economics.  

Copyright: Project Syndicate, 2010 
www.project-syndicate.org 
traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Foto Fb politia Romana
Va obţine Kovesi scalpul lui Iohannis? Afacerea BMW ajunge la Bruxelles
Mega-escrocheria pusă la cale de Klaus Iohannis, împreună cu Lucian Bode, este pe cale să producă un adevărat cutremur pe scena politică din România.
barbat arestat jpeg
Femei violate în propria casă. Cazuri șocante trase la indigo în nordul Moldovei
Un tânăr de 24 de ani dintr-o comună din Botoșani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru că a intrat peste o femeie, în casă, și a violat-o. Cazul nu este singular.
Distrusă de durere, mama copilului a plecat de acasă și s-a spânzurat în pădure. FOTO Facebook
Mesajul tulburător postat de mama copilului înecat în piscină: „Iubiți-i ca și când lumea se va sfârși”
O dublă tragedie a lovit orașul Găești. Un copil de patru ani a murit înecat în piscina din curtea casei, iar mama, distrusă de vestea aceasta, a fugit în pădure, unde s-a spânzurat.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.