Charlie Hebdo

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Charlie Hebdo jpeg

A trecut o s─âpt─âm├«n─â de la cel mai brutal atac terorist tr─âit de Fran┼úa ├«n ultimii 50 de ani. O tragedie care dovede┼čte, ├«n cele din urm─â, precaritatea normalit─â┼úii ÔÇô fie ea a societ─â┼úii laice, a Republicii, sau a religiei, a dreptului de a crede ÔÇô ┼či vulnerabilitatea lumii civilizate, a ┼ú─ârilor pe care le consider─âm stabile, puternice ┼či mature, ├«n fa┼úa fanatismului ┼či a barbariei de orice fel. C─âci este vorba, ├«ntr-adev─âr, de dou─â martirii, de dou─â crize, de doi perdan┼úi: libertatea de expresie f─âr─â frontiere, legitimitatea, ├«n fond, a lui ÔÇ×nimic sf├«ntÔÇť, pe de o parte, ┼či credibilitatea religiei, normalitatea credin┼úei, pe de alt─â parte; dreptatea lui Charlie ┼či dreptatea lui Ahmed.

Je suis Charlie

Poate c─â cea mai ┼čocant─â imagine din film─ârile f─âcute de amatori ÔÇô remarc─â Hugh Schofield de la BBC ÔÇô este a celor doi b─ârba┼úi ├«narma┼úi, care revin la ma┼čin─â dup─â atac, pentru a p─âr─âsi locul faptei: nu alearg─â, nu s├«nt panica┼úi, merg la pas. Ceea ce spune foarte multe despre amenin┼úarea sub care se afl─â Fran┼úa. S├«nt asasini neobi┼čnui┼úi, care vin dintr-o lume cu totul diferit─â.

Iar faptul c─â primele victime ale acestui nou tip de terorism s├«nt etaloane ale st├«ngii franceze are o mare valoare simbolic─â. Asemenea revistei pentru care lucrau, Cabu ┼či Wolinski s-au format ├«n anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70, c├«nd credin┼úa c─â libertatea de expresie poate fi extins─â la infinit era o axiom─â. Ast─âzi, o asemenea iluzie e mai degrab─â vrednic─â de mil─â.

E semnificativ ┼či faptul c─â asasinatul a avut loc exact ├«n ziua ├«n care Houellebecq ├«┼či publica noul roman Soumission, ├«n care Fran┼úa ajunge s─â fie condus─â, ├«n anul 2022, de un pre┼čedinte musulman, ceea ce ar echivala, ├«n viziunea autorului, cu sf├«r┼čitul valorilor iluministe occidentale. Or Charlie ÔÇô produsul acestor valori ÔÇô a fost aproape eliminat. Echipa care ├«l publica a murit.

Dezbaterea din Fran┼úa cu privire la cauzele recentelor atacuri teroriste men┼úioneaz─â, ├«n primul r├«nd, motive culturale: mul┼úi dintre islami┼čtii radicali francezi s├«nt de origine arab─â sau african─â. ┼×i totu┼či, nu se poate spune c─â fra┼úii Kouachi, Amedy Coulibaly ┼či Hayat Boumedienne s-au n─âscut cu o gen─â jihadist─â. Cu to┼úii s-au radicalizat ┼či s-au interesat de jihadism abia t├«rziu, la v├«rste de peste 20 de ani. Iar cauzele acestei transform─âri s├«nt trei probleme specifice societ─â┼úii franceze contemporane ÔÇô scrie Raniah Salloum pentru Der Spiegel. 1) Deten┼úia: Ch├ęrif Kouachi ┼či Amedy Coulibaly au fost radicaliza┼úi ├«n pu┼čc─ârie; dup─â eliberare, au p─âstrat leg─âtura cu membrul Al-Qaeda Djamel Beghal. Problema radicaliz─ârii din penitenciare exist─â ├«n Fran┼úa ├«nc─â din anii ÔÇÖ90. ├Äncerc─ârile de reformare a sistemului penitenciar nu au dat p├«n─â acum nici un rezultat. 2) ┼×omajul: fra┼úii Kouachi, Coulibaly ┼či Boumedienne tr─âiau la limita subzisten┼úei, din presta┼úii ocazionale: livrator de pizza, v├«nz─âtor de pe┼čte, casieri┼ú─â. Nici unul nu avea studii superioare. Doi dintre ei au urmat cursuri de formare profesional─â, dar nu au reu┼čit s─â g─âseasc─â nici un serviciu. ┼×omajul segmentului de v├«rst─â 18-24 de ani este ├«n Fran┼úa de 20%, iar pentru cei f─âr─â studii superioare, se ridic─â la 25%. 3) Perdan┼úii pe termen lung: Fran┼úa se afl─â pe ultimul loc, ├«n studiile anuale PISA; ├«n ┼čcoli, inegalitatea social─â se ├«n─âspre┼čte. Iar aceast─â pr─âpastie social─â este ├«n cre┼čtere. ├Än Fran┼úa, num─ârul celor cu studii ┼čcolare nefinalizate este foarte ridicat. Acest mediu al ┼čanselor inegale programeaz─â e┼čecurile viitoare din via┼úa de adult.

Toate acestea s├«nt probleme vechi ale Fran┼úei. ┼×i totu┼či, p├«n─â nu de mult, revoltele ┼či exploziile de nemul┼úumire (manifesta┼úiile violente din 2005, bun─âoar─â) se desf─â┼čurau f─âr─â focuri de mitralier─â ┼či nu aveau un iz fundamentalist. Faptul c─â acest lucru s-a schimbat e ├«ngrijor─âtor.

Je suis Ahmed

Moartea lui Ahmed Merabet ofer─â, din mai multe motive, o cheie pentru ├«n┼úelegerea masacrului de la sediul Charlie Hebdo, de s─âpt─âm├«na trecut─â. Merabet, unul dintre cei doi poli┼úi┼čti ├«mpu┼čca┼úi mortal, musulman francez, a murit ap─âr├«nd legile care permiteau unei publica┼úii de satir─â s─â-i batjocoreasc─â religia.

De aceea, este cu at├«t mai ┼čocant─â scena, filmat─â ├«n timpul carnajului de s─âpt─âm├«na trecut─â, ├«n care cei doi terori┼čti se apropie de Merabet ┼či ├«l execut─â, ├«n timp ce el z─âcea, r─ânit, pe un trotuar din arondismentul al XI-lea, cer├«ndu-le ├«ndurare. ├Än urma atacului, multe dintre benzile desenate ┼či omagiile aduse victimelor i-au vizat pe jurnali┼čti ┼či au adus ├«n discu┼úie idealul libert─â┼úii de expresie. Ceea ce a pus cazul lui Merabet (┼či al colegului s─âu, ofi┼úerul Franck Brinsolaro) ├«ntr-un con de umbr─â.

┼×i nu e vorba ÔÇô consider─â Adam Chandler ├«n The Atlantic ÔÇô doar de o simpl─â omisiune; pretinsa lips─â de ├«nsemn─âtate a identit─â┼úii lui Merabet arat─â o divizare cresc├«nd─â ├«n─âuntrul unei Fran┼úe, prin tradi┼úie, universalist─â, o scindare simbolizat─â de moartea lui Merabet.

├Än Fran┼úa, universalismul a fost o surs─â de tensiuni sociale, dar ┼či sursa unor manipul─âri intense. Un exemplu pentru cazul din urm─â este interzicerea voalului islamic ┼či al burka, problem─â dezb─âtut─â, atacat─â sau sus┼úinut─â de mai bine de zece ani. Un exemplu pentru primul caz este chiar ceea ce s-a ├«nt├«mplat s─âpt─âm├«na trecut─â.

ÔÇ×Ceea ce este remarcabil ├«n Fran┼úa, un lucru admirabilÔÇť ÔÇô spune Robert Zaretsky, specialist ├«n istoria Fran┼úei la Universitatea Houston ÔÇô ÔÇ×este c─â nu ┼čtim c├«┼úi cet─â┼úeni francezi s├«nt musulmani.ÔÇť Recens─âm├«ntul francez nu prevede o rubric─â pentru apartenen┼úa religioas─â.

Pe de o parte, faptul că religia nu contează în Franţa poate fi încurajator. Pe de altă parte însă, faptul că religia nu contează în Franţa este demoralizant.

O evolu┼úie gr─âitoare este apari┼úia unui al doilea hashtag, #JeSuisAhmed, care completeaz─â omniprezentul #JeSuisCharlie. ├Än vreme ce mii de imagini #JeSuisCharlie au ap─ârut la privegheri ┼či ca avataruri digitale, #JeSuisAhmed cere socoteal─â universalismului francez. (M. P.)

***

Din discursul pre┼čedintelui egiptean Abdel Fattah Al-Sisi

Pe 28 decembrie, ├«ntr-un discurs ┼úinut la Universitatea Al-Azhar din Cairo, cel mai mare centru islamic din lume, pre┼čedintele egiptean Abdel Fattah Al-Sisi a f─âcut un apel la combaterea ideologiei extremiste, prin reformarea ├«nv─â┼ú─âturilor religioase ale islamului. El a cerut teologilor musulmani s─â intervin─â degrab─â pentru a evita v─ârsarea de s├«nge produs─â ├«n ├«ntreaga lume de violen┼úa islamist─â. Liderul egiptean a explicat c─â numai o modificare structural─â a ideologiei ar mai putea salva comunitatea musulman─â de la propria distrugere.

ÔÇ×(...) M─â adresez savan┼úilor religio┼či ┼či clericilor. Trebuie s─â ne uit─âm cu mare aten┼úie la situa┼úia actual─â. Am vorbit despre acest lucru de mai multe ori ├«n trecut. Trebuie s─â ne uit─âm cu mare aten┼úie la situa┼úia ├«n care ne afl─âm. Este de neconceput ca ideologia pe care o sanctific─âm s─â transforme ├«ntreaga noastr─â na┼úiune ├«ntr-o surs─â de ├«ngrijorare, pericol, ucidere, distrugere peste tot ├«n lume. Este de neconceput ca aceast─â ideologieÔÇŽ M─â refer nu la ┬źreligie┬╗, ci la ┬źideologie┬╗ ÔÇô la corpul de idei ┼či texte pe care le-am sanctificat ├«n decursul secolelor, p├«n─â la punctul ├«n care contestarea lor a devenit foarte dificil─â.

S-a ajuns ├«n punctul ├«n care ┼čaceast─â ideologie┼ú este ostil─â ├«ntregii lumi. Este de conceput c─â 1,6 miliarde ┼čde musulmani┼ú ar ucide ├«ntreaga popula┼úie a lumii de 7 miliarde, doar pentru a putea tr─âi ┼čcum crede de cuviin┼ú─â┼ú? A┼ča ceva este de neconceput. Eu spun aceste lucruri aici, la Al-Azhar, ├«n fa┼úa clericilor ┼či a savan┼úilor religio┼či. Fie ca Allah s─â fie m─ârturie ├«n Ziua Judec─â┼úii cu privire la adev─ârul inten┼úiilor voastre despre ceea ce v─â spun ast─âzi. Nu pute┼úi vedea lucrurile clar atunci c├«nd r─âm├«ne┼úi bloca┼úi ┼č├«n aceast─â ideologie┼ú. Trebuie s─â ie┼či┼úi din ea ┼či s─â o privi┼úi din afar─â, pentru a v─â apropia de o ideologie cu adev─ârat luminat─â. Trebuie s─â v─â opune┼úi acesteia cu hot─âr├«re. Permite┼úi-mi s─â o spun din nou: Avem nevoie s─â revolu┼úion─âm religia noastr─â.

Onorabile Imam ÔÇô Marele ┼×eic Al-Azhar, Ahmed Muhammad Ahmed el-Tayeb ÔÇô, purta┼úi r─âspunderea ├«n fa┼úa lui Allah. Lumea ├«n ├«ntregimea sa a┼čteapt─â cuvintele voastre pentru c─â na┼úiunea islamic─â este sf├«┼čiat─â, este distrus─â ┼či se ├«ndreapt─â spre pierzare. Noi ├«n┼čine o ducem la pierzare.ÔÇť

discurs difuzat pe postul egiptean Channel 1

***

Blasfemia/ofensa religioasă în legislaţiile europene

Libertatea de expresie este garantată prin Declaraţia universală a drepturilor omului, de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar Parlamentul European consideră că blasfemia sau ofensa religioasă nu ar trebui să fie considerate infracţiuni penale. Cu toate acestea, blasfemia, cu subcategoria ofensei religioase, constituie o contravenţie sau infracţiune în cîteva dintre ţările europene.

Austria: se pedepse┼čte, cf. art 188, din codul penal, cu ├«nchisoare p├«n─â la 6 luni sau amend─â;

Danemarca: se pedepse┼čte, cf. art 140 din codul penal, cu ├«nchisoare p├«n─â la 4 luni sau amend─â;

Elve┼úia: se pedepse┼čte, cf. art 261 din codul penal;

Finlanda: se pedepse┼čte, cf. paragrafului 10, cap. 17 din codul penal;

Fran┼úa: decriminalizat─â pe 29 iulie 1881, dar constituie infrac┼úiune ├«n Alsacia ┼či Lorena, a c─âror legisla┼úie preia art. 166 din codul penal german;

Germania: se pedepse┼čte, cf. art. 166 din codul penal, cu ├«nchisoare p├«n─â la 3 ani sau amend─â.

Grecia: se pedepse┼čte, cf. art. 198, 199 ┼či 201 din codul penal, dar vizeaz─â exclusiv blasfemia/ofensa religioas─â adus─â cre┼čtinilor grec-ortodoc┼či;

Irlanda: este interzis─â prin constitu┼úie ┼či se pedepse┼čte cu p├«n─â la 25.000 de euro;

Islanda: este interzis─â ┼či se pedepse┼čte cu amend─â sau ├«nchisoare p├«n─â la 3 luni;

Italia: decriminalizat─â la 25 iunie 1999, dar reprezint─â o contraven┼úie ┼či se pedepse┼čte cu amend─â administrativ─â;

Marea Britanie: decriminalizat─â la 8 iulie 2008;

Olanda: decriminalizat─â la 1 februarie 2014;

Polonia: ofensa religioas─â se pedepse┼čte cu amend─â sau ├«nchisoare p├«n─â la 2 ani;

Spania: se pedepse┼čte, cf. art 525 din codul penal;

Turcia: se pedepse┼čte, cf. art. 216 din codul penal, cu ├«nchisoare de al 6 luni la 3 ani.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.
image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.