CETA – mai mult decît vize!

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Vestea bună este că, pînă la urmă, acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA) s-a semnat, după ce valonii au ridicat obiecțiile. În România, subiectul a fost discutat mai ales din perspectiva ridicării vizelor de călătorie, dar, în realitate, consecințele sînt cu mult mai profunde.

Desigur, a discuta despre fondul acordului e o chestiune dificilă – vorbim despre mai bine de 2300 de pagini, dintre care cele mai multe conțin termeni tehnici. Unul dintre subiectele fierbinți a fost cel al instanțelor care ar urma să judece litigiile comerciale dintre state și marile companii. În versiunea finală a CETA, instanțele vor fi alcătuite din 15 judecători plătiți de statele semnatare. Nu, nu este vorba despre curți private. Iar valonii au obţinut, în plus, posibilitatea de a se adresa, în ultimă instanță, Curții Europene de Justiție.

Va deschide acordul poarta Europei pentru organismele modificate genetic? Nu, acestea vor rămîne în continuare prohibite în Uniunea Europeană. Este adevărat, concurența pe piața produselor agricole va deveni și mai puternică. După cum relatează presa europeană, CETA va permite importul suplimentar a 45.000 de tone de carne de vită și 75.000 de tone de carne de porc. Aceasta ar putea fi o problemă pentru fermierii europeni. Va intra însă în Europa carne cu hormoni, produsă în Canada? Nu, aceasta va rămîne interzisă pe teritoriul Uniunii. Și tocmai o astfel de interdicție va împiedica, de fapt, Canada să exporte deocamdată la capacitate maximă în Europa. Va avea nevoie de ani buni pînă să-și dezvolte o industrie competitivă a cărnii fără hormoni.

O problemă care va genera ample discuții în viitor este cea legată de produsele cu denumire de origine – dincolo de Ocean, unii producători și-au înregistrat produse fabricate local, după numele originalelor europene. Șunca de Parma sau brînza feta, de exemplu. Culmea, adevărații producători, europeni, pot fi considerați pe piețele americane drept… falsificatori! Acordul recunoaște acum peste 120 de produse europene de origine controlată – puțin, față de peste 1400 de astfel de produse înregistrate la nivel european. Au fost luate în considerare produsele cele mai cunoscute, dar negocierile la acest capitol vor continua.

În sfîrșit, trebuie spus că, de acum înainte, firmele canadiene vor putea participa la licitațiile de achiziții publice – după cum scrie presa franceză, nu fără o urmă de îngrijorare, Bombardier va avea același statut ca și Alstom. Dar va fi valabil și pe piața canadiană a achizițiilor publice.

Să privim și către experiența acordului comercial cu Coreea de Sud, intrat în vigoare în 2011. A fost, pînă la urmă, în avantajul Uniunii Europene. Exporturile pe piața sud-coreeană au crescut, ceea ce a dus la crearea a noi locuri de muncă. Dincolo de aspectele tehnice, n-ar fi rău să ne întrebăm ce s-ar fi întîmplat dacă belgienii francofoni s-ar fi ținut tare și acordul ar fi picat cu totul sau, cel mai probabil, ar fi fost amînat pe termen nedefinit.

Construcția democratică europeană, în care fiecare poate avea un cuvînt de spus, principiul compromisului între parteneri, ca opus al dictatului celor puternici asupra celor slabi, toate acestea fac parte din sublimul Europei. Dar o prăbușire a acordului ar fi însemnat că Uniunea Europeană nu mai putea fi considerată un partener de discuții credibil. Cum să discuți cu Comisia, cu Parlamentul European și apoi totul să se prăbușească fiindcă o provincie – nici măcar un stat – decide să spună nu? Cum să mai iei în serios Uniunea Europeană? Ar fi fost un semnal că Uniunea Europeană, cea mai mare economie a lumii, cea mai mare piață integrată a lumii, cel mai mare comerciant al lumii, cu ai săi 508 milioane de consumatori cu venituri în general ridicate, se închide în sine din cauza fricii de globalizare a unei provincii cu 4 milioane de locuitori.

Chiar și așa, lecțiile acordului cu Canada rămîn în picioare. Mai întîi că negocierea unor astfel de acorduri trebuie să ofere gradul cel mai ridicat de transparență posibil. Că este nevoie de campanii susținute de informare și dezbateri în rîndul cetățenilor. Și să fie campanii sincere, lipsite de morga sau de formalismul cu care, adesea, oficialii europeani înțeleg să trateze astfel de lucruri. Dacă nu se va întîmpla asta, atunci vor avea grijă extremiștii să livreze opiniilor publice formulele lor ridicol de simple, manipulatoare și adesea neadevărate.

În al doilea rînd, trebuie gîndit un mecanism de luare a deciziilor care să evite, totuși, posibilitatea ca un număr mic de cetățeni ai Uniunii să decidă ei înșiși în numele tuturor, cel mai adesea din motive de politică internă sau locală. Iată un subiect care s-a mai discutat cu ocazia unor referendumuri discutabile. Cum a fost cel din Olanda privind acordul de liber schimb cu Ucraina. Sau chiar cel din Ungaria privind primirea refugiaților. Ar fi o greșeală ca Bruxelles-ul să „vîndă“ opiniilor publice acest acord ca pe un produs de PR. Nu, nu trăim în cea mai bună lume posibilă și nici acest acord nu este perfect. Este însă o soluție mai bună decît izolarea, în iluzia că astfel fenomenul globalizării va trece pe lîngă noi fără să ne afecteze. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila FOTO: Radu Aramă
Grindeanu, pe șantierul podului peste Dunăre după ce a aflat că lucrarea ar putea întârzia cu câțiva ani
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, va merge pe șantierul podului peste Dunăre de la Brăila după ce a aflat că lucrarea ar putea întârzia cu câțiva ani. Grindeanu va inspecta lucrarea luni, 3 octombrie.
Liderul centralei nucleare Zaporojie, Igor Murașov, a fost răpit de forțele ruse. Foto: Twitter
Șeful centralei nucleare din Zaporojie, reținut pentru interogatoriu
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat sâmbătă că încearcă să afle informaţii despre directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, reținut de o patrulă rusă.
conducta gaz gazoduct robinet
Noul gazoduct Grecia - Bulgaria deschide ușa pentru noi rute de aprovizionare
Noua conductă de gaze naturale Grecia -Bulgaria a intrat în funcțiune, marcând un pas important în direcția renunțării acestei țări și a altora la dependența de importurile de energie din Rusia.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.