Ceta-i bineÔÇŽ Titipu-i pe duc─â

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Ceta i bineÔÇŽ Titipu i pe duc─â jpeg

Cum adic─â cine-i Ceta? Simplu! E sora mai mic─â a lui Titip. E numele de alint al Tratatului de Liber Schimb cu Canada. Pe ─âsta, Europa a reu╚Öit s─â ├«l termine de negociat. E aproape de a intra ├«n vigoare. ÔÇ×AproapeÔÇť, ├«n terminologia european─â, ├«nseamn─â ni╚Öte ani buni, timp ├«n care s─â fie ratificat de cele 28 (poate 27) de state membre. Acum, o singur─â ╚Ťar─â pune aprobarea sub un semn hot─âr├«t de ├«ntrebare. Austria. Stat care, beneficiind de un proasp─ât ales guvern ultraconservator, a devenit ╚ÖiÔÇŽ comer╚Ťo-sceptic. Rom├ónia are, de asemenea, obiec╚Ťii serioase, legate de reciprocitatea elimin─ârii vizelor. Dup─â ce, acum ceva vreme, europarlamentarul rom├ón Sorin Mois─â ╚Öi-a dat demisia din Comisia de negociere cu Canada, ├«n semn de protest, subiectul a intrat serios pe agenda public─â european─â. Recent, premierul Trudeau, ├«ntr-o ├«nt├«lnire cu Dacian Ciolo╚Ö, d─âdea asigur─âri c─â eliminarea vizelor este o chestiune de timp. C├«nd se va ajunge la ratificarea ├«n Parlamentele na╚Ťionale, sper ca deputa╚Ťii rom├óni s─â ├«i aminteasc─â domnului Trudeau care ar fi limita de timp la care s-a referit.

Celelalte state membre ╚Öi-au folosit pe c├«t posibil influen╚Ťa politic─â pentru a aproba acordul. Asta nu ├«nseamn─â c─â ONG-urile occidentale de ramur─â (solid finan╚Ťate) trec cu vederea tratatul cu canadienii pentru a-╚Öi concentra tirul spre cel cu americanii. Nici vorb─â! Pericolele s├«nt acelea╚Öi, zic ele. Primul ar fi oroarea suprem─â: eventuala privatizare a comunalelor de ap─â.

Parantez─â. Comunalele de ap─â au fost subiect al unei (aproximativ) necontestate politici de privatizare, ├«n anii ÔÇÖ90. Englezii au rezolvat-o repede. Apoi, pe continent, sÔÇĹa ├«nceput pe ici, pe colo. Bucure╚Ötiul este unul dintre pu╚Ťinele ora╚Öe europene ├«n care s-a ╚Öi purces la treab─â. ├Än timp, av├«ntul s-a diminuat, iar direc╚Ťia s-a schimbat dramatic. Acum doi-trei ani, prima ini╚Ťiativ─â legislativ─â cet─â╚Ťeneasc─â european─â care a c─âp─âtat und─â verde pentru a deveni legisla╚Ťie comunitar─â s-a referit exact la acest gen de privatiz─âri. Gurile rele spun c─â ├«n spatele acestui puternic lobby stau sindicatele care se tem pentru locurile de munc─â, dar ╚Öi politicienii de nivel local care ├«╚Öi doresc (din tot soiul de motive) ca aceste ├«ntreprinderi s─â r─âm├«n─â ├«n proprietate public─â. ├Än Rom├ónia, a se vedea dezbaterea privind incompatibilitatea ale╚Öilor sau scandalul din Prahova, legat tocmai de un proiect finan╚Ťat de UE, destinat re╚Ťelelor de ap─â. ├Änchidem paranteza.

Apoi, al doilea mare argument ├«mpotriva CETA este ╚Ťintit spre SUA. Unii b─ânuiesc c─â marile corpora╚Ťii americane vor utiliza proasp─ât agreatul acord al canadienilor ca pe un cal troian de care s-ar folosi pentru a ataca interesele europenilor, adic─â a-╚Öi face mendrele ├«n lupta lor cu standardele de calitate, cu consumatorii ╚Öi cu guvernele suverane, alese de popoare.

Astfel ajungem la fratele mai mare: TTIP, Marele Acord Comercial cu Statele Unite. Acesta e pus acum ├«ntre serioase paranteze. Nu se mai discut─â despre ├«ncheierea negocierilor ├«n timpul mandatului Obama. Rezervele de credibilitate ale UE pentru un mare proiect comun s├«nt ╚Öi a╚Öa sl─âbite dup─â Brexit. La o recent─â reuniune a mini╚Ötrilor europeni ai Comer╚Ťului, la Bratislava, reprezentantul Fran╚Ťei a sosit cu mandat pentru a propune chiar blocarea total─â a negocierilor. A e╚Öuat lamentabil, 20 dintre cei 28 (da, chiar 28) de mini╚Ötri prezen╚Ťi declar├«ndu-se ├«n favoarea lui Titip, cu condi╚Ťia g─âsirii unor formule de rec├«╚Ötigare a ├«ncrederii publice. Austriacul Mitterlehner a solicitat ÔÇ×un nou nume, mai mult─â transparen╚Ť─â ╚Öi obiective clareÔÇť. Reprezentantul Germaniei, social-democratul Sigmar Gabriel (pies─â-cheie ├«n acest joc al negocierilor, dup─â ce partidul s─âu, tradi╚Ťional sceptic, s-a declarat, de cur├«nd, hot─âr├«t ├«n favoarea CETA), a opinat c─â e nevoie de mult mai mult dec├«t de o schimbare de nume. ├Än cadrul reuniunii (cu u╚Öile ├«nchise), se pare c─â unul dintre mini╚Ötri ar fi spus chiar: ÔÇ×Putem s─â-i zicem John ├«n loc de TTIP, demonstra╚Ťiile nu vor ├«ncetaÔÇť.

Replica e haioasă. Realitatea politică europeană din spatele ei este, însă, tristă.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.