Centimetrii rafturilor din bibliotecă

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Uitați-vă la un raft din biblioteca voastră. Măsurați-l și numărați cărțile pe care le aveți așezate în el. Poate sînt zece cărți sau mai multe. Cu siguranță, unele sînt mai groase, altele mai subțiri. Dacă decideți să faceți o altă aranjare a bibliotecii, veți putea introduce în același raft nu zece, ci mai multe sau mai puține, în funcție de grosimea lor. Dar, oricum ați face, raftul va avea tot aceeași lungime. Dar ce spuneți, cum ar fi dacă în locul cărților ați încerca să așezați în același raft reviste? Poate, cu chiu, cu vai, le-ați putea aranja, dar n-ar mai arăta la fel de solidă și de echilibrată ordonarea. Însă dacă ați încerca să puneți în locul cărților ziare, lucrurile ar lua-o razna. Cel mult ați putea să le puneți așezate într-un vraf, nu asemeni cărților, pe verticală. Iar aspectul de bibliotecă s-ar pierde, poate sînt prea mari, dau pe dinafară. Într-o bibliotecă, în rafturi se pun cărți, nu ziare, care sînt prea subțiri și, în plus, conțin informații pe de o parte perisabile, pe de altă parte diverse. În cărți, informațiile sînt adunate compact, sistematizate. Cînd vrei să citești dialogurile lui Platon, de exemplu, e simplu să mergi la rafturile în care ai adunat cărți de filozofie. Sau cînd vrei să cauți ceva despre receptarea critică a Psalmilor lui Arghezi, de pildă, te duci la rafturile cu critica literară, de unde îl scoți ușor pe Balotă, să zicem, cu cărțoiul lui solid despre poetul interbelic. La fel, dacă vrei să citești un roman polițist știi unde să-l cauți. Mai greu ai accesa informația dacă ai avea biblioteca plină doar cu ziare. Foiletoanele, chiar și ele, tind să devină volume, nu să rămînă doar tipărituri pe foi de ziar.

Înspre ce vreau să mă îndrept? Nu de puține ori mi-am exprimat convingerea că școala nu trebuie să fie un mediu exclusiv informativ, ci mai ales unul formativ, că educația nu înseamnă doar transmitere de informații, ci mult mai mult, o construcție de competențe, care să permită fiecărui educabil să își dezvolte propriul potențial și să se poată situa în lume de pe o poziție autonomă și congruentă cu sine. Am susținut și susțin o paradigmă a dezvoltării personale. În acest context, am scris și despre nevoia de schimbare a viziunii predării disciplinelor, aici referindu-mă la actele succesive de comprehensiune, de analiză și de interpretare a informației. Aplicat specificului disciplinei pe care o reprezint ca profesor, limba și literatura română, am explicat în mai multe rînduri că predarea literaturii o văd altfel decît strict în paradigmă estetică. Scopul literaturii în școală nu îl mai consider formarea gustului estetic, acesta e secundar (ne amăgim că a fost vreodată un scop atins la nivel de mase), așadar consider că literatura în școală trebuie să fie pretext pentru dezvoltarea unor mecanisme de reziliență în raport cu sinele și cu alteritatea.

Mai mult, am susținut și am experimentat utilizarea literaturii și, de altfel, a disciplinei limba și literatura română, în ansamblul ei, cu domeniile ei diverse de conținut, am susținut și experimentat deci utilizarea ei ca disciplină facilitatoare a formării unor competențe de educație media. Și aici mă apropii de ceea ce vreau să subliniez prin articolul acesta, veți vedea imediat unde bat. Așadar, am susținut că prin predarea limbii și literaturii se pot dezvolta competențe care țin de educația media, de care un tînăr aparținînd zilelor noastre are cu siguranță nevoie. Poți vedea, spre exemplu, studiind O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale, diferența dintre interesul public și interesul publicului, poți vedea ce înseamnă manipulare și cîte altele... Am ținut cursuri de formare în această privință, ceea ce înseamnă că îmi doresc să se asume în cadru cît mai larg și instituționalizat această viziune. O cred validă. Nu am susținut însă și nu voi susține niciodată renunțarea la studiul comediei sau al lui I.L. Caragiale, ca să rămîn pliat pe exemplul deja folosit. Și nici nu am susținut introducerea unei noi discipline în planul curricular, o disciplină de sine stătătoare cu titulatura „Educație media”. Am susținut, subliniez, infuzarea curriculum-ului disciplinei, al specialității sau, dacă vreți, al științei, cu elemente de educație media.

Nu poți ajunge, nu e nici o îndoială în această privință, la competențe și la dezvoltarea de abilități și de aptitudini fără să acumulezi informații. De altfel, dacă ne întoarcem la definiția de bază a conceptului de competență, aceasta include cunoașterea temeinică și aprofundată a problemei în discuție, implicit, deci, a informației. Or, în școală, informația se sistematizează în discipline disjuncte din științe, fie ele umaniste sau realiste, din mănunchiul celor fundamentale.

De ce tot acest intro, căci e un amplu intro, pentru a-mi exprima în cele din urmă o convingere ce poate fi sintetizată într-un enunț? Pentru că deși am susținut și susțin schimbarea viziunii, pentru că deși am susținut și susțin nevoia de a ne situa în școală într-o paradigmă a dezvoltării personale, pentru că deși am susținut și susțin o abordare a domeniilor științelor din această perspectivă, nu am crezut și nu susțin renunțarea la aceste domenii și înlocuirea lor cu subdomenii de nișă care, în fond, sînt subsumabile domeniilor fundamentale. Se vorbește mult despre diverse tipuri de educație pe care curriculum-ul ar trebui să le includă: educație media, educație financiară etc. etc. Cred că acestea trebuie abordate în școală prin infuzarea curriculum-ului fundamental cu elemente specifice cunoașterii lor și formării competențelor asociate acestora, nu ca discipline distincte. Pentru că raftul are, oricît ne-am strădui, doar un număr fix de centimetri și în el e bine să avem cărți pe cotoarele cărora să putem citi clar titlurile, nu să ne străduim să îndesăm ziare.            

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.