Cei mai cuminţi dintre pămînteni

Publicat în Dilema Veche nr. 138 din 15 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acum vreo trei luni eram într-un restaurant din cochetul Georgetown, unde un catalan de toată isprava şi un turc simpatic şi ecologist din Berlin încercau să ne explice, mie şi unui politician polonez, de ce America este de vină pentru tot răul din lume. Eu şi polonezul încercam să le explicăm că există motive profunde, de ordin istoric, pentru care românii şi polonezii sînt proamericani. Catalanul a zîmbit şi mi-a trîntit fraza serii: "Voi, cei din Est, aţi fost prinşi într-o gaură neagră a istoriei, dar în vreo 20 de ani o să fiţi ca noi". I-am zis că ceva atît de arogant nu mai auzisem de multă vreme. Experimentul descoperirii Americii într-un grup de 20 de europeni din 16 ţări ne-a învăţat foarte multe despre Europa însăşi. Iar momentul din Georgetown nu a fost singurul cînd ruptura cultural-istorică între vestul şi estul continentului s-a manifestat pregnant în micro-grupul nostru. Sistematic, mă situam - împreună cu polonezii şi, mai ales, cu cehii - mai aproape de americani şi mai departe de colegii din Franţa, Germania, Olanda şi Portugalia. Am revăzut aceste amintiri cînd am citit rezultatele sondajului făcut de German Marshall Fund în 12 ţări europene plus SUA. Întîmplător, este aceeaşi organizaţie care mi-a oferit bursa americană (http://www.gmfus.org/fellowships/ mmf.cfm) şi care are ca principală preocupare relaţiile transatlantice. Sondajul a făcut deja ceva titluri de primă pagină, dar nu a fost comentat în profunzime. Românii ies de acolo drept un popor paradoxal, şi proamerican şi pro-UE, care vrea şi ca SUA să aibă un rol primordial în lume şi îşi doreşte şi întărirea puterii europene. Pare că nimic din frămîntările transatlantice sau din euroscepticismul vestului Europei nu ne-a ajuns. Sondajul arată o dorinţă ingenuă de a fi prieten cu toată lumea şi o frică de a nu cădea la mijloc. Dacă se discută politică, nu zice nici da, nici nu, fii ambiguu- aşa îl sfătuia nevasta popei din Balanţa pe bărbatul ei prea slobod la gură cînd se îmbăta. Trebuie să precizez că aceste comentarii se referă la tendinţe, comentez diferenţele de procente între români şi alte popoare. Bineînţeles că există mulţi români antiamericani şi, dacă nu se regăsesc în aceste comentarii, îi rog să-şi îndrepte frustrarea spre societatea românească care nu le-a înţeles genialele convingeri, nu spre autorul comentariilor. Sîntem cel mai proamerican popor dintre cele chestionate, cum au remarcat ziarele româneşti. Dar asta nu înseamnă că nu ne plac ceilalţi. Noi îi îndrăgim pe toţi. Singura ţară în care mai mult de jumătate din respondenţi (51%) vor un parteneriat mai strîns între SUA şi Europa este România. Andrei Pleşu spunea că a-i întreba pe români cu cine vor să fie aliaţi, cu americanii sau cu europenii, aduce a eterna întrebare adresată copilului: pe cine iubeşti tu mai mult, pe mama sau pe tata? Românii vor, de fapt, să se împace, să-i iubească pe amîndoi la fel. Pe scala simpatiei (de la 1 la 100, nu procente, ci medii ale notelor date de respondenţi) faţă de Statele Unite, imediat după americanii înşişi, vin românii - 73. De remarcat că tendinţa în Europa este undeva la jumătate, cu 46 în Franţa şi cu 53 în Germania. Dar asta nu înseamnă că românii au ales între americani şi europeni, pentru că simpatia pentru UE este chiar mai mare - 82 pe aceeaşi scală. Iar binomul SUA-UE nu e unicul caz în care vrem să fim drăguţi cu toţi. Singurul popor european, dintre cele chestionate unde rata de simpatie pentru Israel sare de jumătate este, exact!, poporul român - 51%. Doar americanii ne întrec - 61% (modul în care Israel îşi menţine buna imagine în America spune multe despre avantajele de a fi aliat de încredere şi de lungă durată cu SUA). Dar asta nu e tot: doar turcii ne întrec la simpatia faţă de entitatea numită în întrebare "poporul palestinian" (am fost mirat să constat că "poporul palestinian", atît de victimizat de media, nu întruneşte nicăieri nici măcar pragul neutru 50 - fluctuează undeva în jurul a 35, cu punctele maxime în Turcia - 47 şi România - 45). Apoi, românii sînt primii în ce priveşte simpatia pentru fiecare dintre următoarele ţări (cu excepţia poporului ţării respective): Italia, China, Marea Britanie, Germania, Spania şi Turcia (filmele de mare succes la public ale lui Sergiu Nicolaescu par că se referă la alţi turci). Şi, la asta chiar nu mă aşteptam: media de simpatie pentru Franţa este de 72 în Franţa şi 78 în România. Românii sînt mai filofrancezi decît francezii înşişi! Probabil va rămîne proverbial faptul că românii (42%) sînt în mai mare măsură de acord cu politicile internaţionale ale preşedintelui Bush decît americanii - 40% (polonezii se apropie şi ei cu 40%). Vestul Europei este la mare distanţă, francezii şi germanii la 12%, englezii şi italienii la 20%. Cifrele nu trebuie absolutizate. A spune că românii îl aprobă pe Bush este o propoziţie greşită pentru că mai mulţi români (47%) îl dezaprobă. Doar prin comparaţie vestea este bună pentru actualul locatar de la Casa Albă. Apropierea dintre Polonia şi România este vizibilă pe tot parcursul sondajului. La fel de vizibil este şi faptul că celelalte două ţări din Est sondate aici, Bulgaria şi Slovacia, pică undeva la mijloc. De ce? Este o întrebare. Oare conservatorimul rural şi antirusismul istoric (ambele mai accentuate în România şi Polonia) să facă diferenţa? Parcă văd privirea compătimitoare a stîngii vest-europene şi a liberalilor fanatici anti-Bush din America, ca şi a noii clase de intelectuali români mimetici, care descoperă apa caldă a antiamericanismului. În logica lor, potrivit căreia istoria e o chestie care se va termina cînd toţi oamenii vor gîndi ca ei, românii şi polonezii din sondaje sînt retrograzi şi demni de dispreţ. Oricum, dacă acest nou secol va fi antiamerican, românii nu se grăbesc să intre în el.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești