Ceea ce va schimba în viitor pandemia este că ne vom dori din suflet să fie totul ca înainte

27 aprilie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Eugen Ionescu spunea despre Caragiale că are un statut paradoxal, de mare dramaturg universal complet necunoscut în străinătate.

Nu ştiu de ce, în vîltoarea dezbaterilor legate de pandemia de coronavirus, îmi vine în minte o celebră replică din Caragiale: „Din două una (…): ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi…”

Planeta trăieşte o caragialiadă, dar din păcate nu cunoaşte acest cuvînt pentru că nu „trece” Caragiale în alte culturi. Dar cît de caragialiană este, totuşi, lumea noastră globalizată!

După ce a ajuns virusul în Europa, pe fondul proliferării sale în Italia, Franţa, Spania etc., în primele trei săptămîni am citit o cantitate impresionantă de articole mai degrabă optimiste pentru viitorul omenirii. În paralel cu reflecţiile declinologilor avînd tendinţa de a spune „Acesta este începutul sfîrşitului”, numeroşi ecologişti şi militanţi antiglobalizare au văzut în apariţia virusului o şansă enormă pentru o veritabilă schimbare de model economic, comercial şi de consum. Pe scurt, teoria lor era cam aceasta: din moment ce întreaga lume poate fi oprită prin voinţă politică, ea poate fi şi redemarată altfel tot prin voinţă politică. Dacă brusc am oprit poluarea pe planetă prin forţa decizională a statelor, înseamnă că tot statele pot să relanseze economia pe baze mai puţin distrugătoare pentru mediul înconjurător. Într-un fel, ecologiştii s-au simţit chiar umiliţi că dintr-o dată, pe planetă, toate avioanele au fost blocate la sol cînd ei de fapt nu cereau de ani de zile decît o reducere raţională a zborurilor poluante cu avionul… De ani de zile, ecologiştii spun haideţi să călătorim mai puţin, dar niciodată nu au cerut umanităţii să nu mai călătorească deloc… Pe scurt, strategia de carantinare a peste trei miliarde de oameni pe planetă a fost interpretată ca o demonstraţie că se poate. Mie formula îmi aminteşte de limba de lemn comunistă: Vedeţi, tovarăşi, că se poate? Cînd vrem cu adevărat, se poate!

Pe măsură ce diverse ţări se îndreaptă spre ieşirea din carantină, citesc însă tot mai multe articole pesimiste, în care editorialiştii şi diverşi observatori avizaţi îşi exprima îndoiala că epoca post-COVID-19 va fi diferită de cea de dinainte. Ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian a exprimat poate cel mai direct această temere declarînd într-un interviu: „Mă tem că, după reluarea activităţii generale, lumea va arăta la fel ca înainte, ba chiar şi mai rău”. În Franţa, multe voci care se doresc lucide şi practice îi avertizează pe francezi că vor trebui să lucreze mai mult ca să poată recupera avuţia pierdută. Din zona patronală vin alte avertismente, unele îndreptate spre Bruxelles, în legătură cu necesitatea renunţării la unele norme şi restricţii legate de poluare. Cu alte cuvinte, aceşti actori decizionali ne spun următorul lucru: va trebui să poluăm mai mult şi fără teamă de sancţiuni dacă vreţi să repunem pe linia de plutire economia şi să revenim la ritmul de creştere economică de dinainte de pandemie. 

Cu siguranţă că relansarea activităţii nu va fi un lucru simplu, iar unele sectoare vor trebui să aştepte multă vreme înainte de a reveni la „normal”. Dacă totul merge bine pe plan sanitar, vor fi necesari, probabil, doi ani pînă cînd avioanele să poată decola în acelaşi ritm ca înainte de intrarea în carantină. Turismul, atît de important pentru numeroase ţări, printre care Franţa, va redemera şi el treptat, pentru că milioane de oameni deveniţi brusc şomeri (peste 26 de milioane recenzaţi pînă la această oră doar în Statele Unite) nu vor avea ca urgenţă în viitorul imediat plecările în străinătate. Greu de spus de asemenea cînd vor reveni în Franţa cei două milioane de turişti chinezi pe care Hexagonul îi primea anual…

Şeful statului francez, Emmanuel Macron, a recurs la un limbaj militar pentru a-şi mobiliza compatrioţii în lupta împotriva coronavirusului. „Sîntem în război”, a spus el. Comparaţia este justă cel puţin într-o privinţă: şi despre pandemii, ca şi despre războaie, ştim cînd încep, dar nu ştim cînd se termină.

Personal, cred că în acest context plin de incertitudine nimeni nu doreşte în mod serios o schimbare a lumii, ci revenirea cît mai rapidă la ce era lumea. Pentru că, de fapt, trebuie să recunoaştem cu sinceritate, nu ne era chiar atît de rău. Şocul carantinei ne face acum să apreciem miile de gesturi simple de „dinainte”. Responsabilii politici, pe de altă parte, au atîtea griji în acest moment pentru a gestiona revenirea la normal încît se feresc să promită mari revoluţii comportamentale. Ei se mulţumesc, cel mult, să anunţe că pe viitor statul va încerca să fie mai protector, să se pregătească mai bine în perspectiva unor noi posibile catastrofe, să devină mai strateg, să se angajeze în vederea unei reale autonomii industriale, medicale, energetice, alimentare. Lecţia dată umanităţii de COVID-19 va fi deci digerată mai tîrziu, dacă vom reuşi să ne recuperăm preţioasa noastră normalitate.

Cei mai pesimişti dintre observatorii actualităţii ne avertizează însă că s-ar putea să trebuiască să învăţăm să trăim împreună cu virusul încă mulţi ani, dacă nu va fi găsit un vaccin. Iar angelicii extincţionişti reamintesc că omul nu este necesar pe planetă, că aceasta şi-a început aventura cosmică fără om şi că şi-o va termina fără om. Tot ei ne mai anunţă cu bucurie următoarele veşti: în timp ce oamenii sînt închişi în casele lor, diverse animale îşi fac apariţia în mediul urban. Într-un fel, ele îşi recuceresc, cu legitimitate, un teritoriu pierdut. Sînt semnalaţi, astfel: în Spania – un păun pe străzile din  Ronda, un mistreţ la Madrid şi un altul la Barcelona, un urs într-o localitate din Asturia, o căprioară la Valladolid; cerbi în mai multe oraşe japoneze; o puma precum şi condori aşezaţi pe terase la Santiago de Chile; coioţi la San Francisco; maimuţe în cîteva oraşe din Thailanda…

Ah, ce bine era cînd scriam în cafenele şi visam la schimbări radicale în lume!

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.