Cearta pe referendum: "La muncă, tovarăşi!"

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

E vară şi liderii noştri politici au ieşit pe bulevard în maiou, ca să li se vadă muşchii tatuaţi. Amintirea dureroasă a verii politice 2012 i-a încăierat din nou, scurt, pe preşedintele Băsescu şi premierul Ponta.

Rezultatele recensămîntului au însemnat un prilej de constatări tardive şi amare pentru premierul Ponta, şi de replici dure ale preşedintelui Băsescu. Au urmat contrareplici din eşaloanele doi şi pînă în rîndul activiştilor media.

Dar să vedem cifrele: conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 de persoane. Dintre acestea, 16.269.839 aveau vîrste de 18 ani şi peste. Conform datelor Biroului Electoral Central, la referendumul din iulie 2012 au participat 8.459.053 de persoane, cifră care s-ar fi dovedit suficientă pentru atingerea pragului de 50%.

Doar că politica nu se face cu „dacă“ şi cu „parcă“. Referendumul din 2012 s-a desfăşurat avînd la bază cifrele valabile atunci, cu urmările. Voturile din iulie anul trecut şi cel din decembrie au însemnat tot atîtea sancţiuni dure pentru preşedintele Traian Băsescu şi politica sa, dar asta nu înseamnă că el trebuie umilit, purtat în cuşcă prin colbul drumurilor. Nu se face. Pentru un an şi jumătate, Traian Băsescu rămîne preşedintele României. Iar Guvernul reconfirmat în decembrie are datoria să guverneze eficient. Atît şi nimic mai mult.

Coabitarea, acceptată de premier şi de preşedinte, într-un moment de maximă luciditate – cafeaua cu sare a fost plătită de Bruxelles şi de Washington – rămîne condiţia pentru stabilitatea României, măcar pînă la finele lui 2014. Acestea sînt limitele terenului de joc. Şi tocmai pe acest teren sînt multe de făcut.

Adevărat este, de exemplu, că previziunile de creştere economică – puţin peste 2% – sînt bunicele, măcar dacă le raportăm la ceea ce întîmplă în prezent în Uniunea Europeană. Doar că România ar avea nevoie de rate de creştere mult mai mari, ca să poată ieşi cu adevărat din sărăcie. Absorbţia reală a fondurilor de coeziune – mai puţin de 800 de milioane de euro de la începutul anului – rămîne la un nivel jenant. Pierderea banilor este iminentă, cu toată prelungirea de un an în cheltuirea fondurilor, primită de România la masa de negocieri de la Bruxelles, drept compensaţie pentru un viitor buget multianual mai mic decît aşteptările.

Toate acestea nu au făcut însă parte din preocupările liderilor noştri. Preocupări sincere, şi nu retorica prin care premierul aruncă vina pe greaua moştenire a guvernării Boc, iar preşedintele – pe actualul Guvern, de a cărui reuşită nu e interesat cîtuşi de puţin, din moment ce vrea să-şi construiască un partid de opoziţie.

Şi de-ar fi acestea singurele teme arzătoare! Dar nu.

Ultimul Consiliu European a decis deblocarea a şase miliarde de euro pentru lupta împotriva şomajului în rîndul tinerilor. Mai mult, suma ar putea fi ridicată la opt miliarde de euro în total, ca urmare a unei abordări mai flexibile a perspectivei bugetare 2014-2020. Din acest fond, României îi vor reveni 400 de milioane de euro, nici mult, dar nici puţin, dacă ştim să-i folosim eficient.

Vi se pare că România este un paradis pentru tinerii angajaţi? Nici pe departe! Mai bine de un sfert dintre tinerii români sub 24 de ani intră în categoria NEET (fără loc de muncă şi care nu urmează o formă de educaţie). Din acest punct de vedere ne găsim într-o „grupă a morţii“, alături de Grecia, Spania, Italia, Irlanda şi Bulgaria, potrivit datelor Eurostat. Cu alte cuvinte, şcoala livrează an de an valuri de tineri care nu fac nimic. Nu ar fi fost aceasta o temă mai importantă decît numărarea celor care au fost la referendum? Desigur, dar...

În strînsă legătură cu aceasta: recentul raport Eurostat privind clasamentul european al bunăstării pe anul 2012 indică România drept cea mai săracă ţară a Uniunii. E grav, nu fiindcă sîntem pe ultimul loc – puteam fi, cel mult, pe penultimul, şi asta depinde şi de parametrii luaţi în calcul la alcătuirea clasamentului. Problema este că nu reuşim să recuperăm din distanţa care ne separă de statele din centrul Europei, ca să nu vorbim de Vest.

Pînă la urmă, acestea sînt rezultate ale îndepărtării politicilor de cetăţean şi ale concentrării pe cifre şi statistici. Am salvat statistica, omorînd oamenii. Şi aici, nimeni nu are a întinde degetul acuzator către adversarii politici. Mai curînd, are a se pune pe treabă, fie şi în ceasul al treisprezecelea. Dar să o facă după un plan.

Am avea două mari variante. Prima: să sprijinim dezvoltarea zonelor cu „potenţial“, a celor deja dinamice economic. Dacă acestea vor cîştiga o „viteză“ în plus, vor trage după ele şi regiunile rămase mai în urmă. A doua: socotind că zonele mai avansate se descurcă oricum singure, să dezvoltăm, prin politici publice, mai degrabă regiunile grav afectate de sărăcie, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, încurajarea accesului la educaţie, crearea de locuri de muncă. Aşadar, pe ce să mizăm? Liderii ar trebui să ia o decizie, evident, în strînsă legătură cu planurile de regionalizare – dar tema lipseşte din dezbatere.

Şi ar mai fi eşecul Nabucco. Şi este eşec pentru liderii români, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu. Eşec, fiindcă au socotit această rută energetică drept singura variantă pentru România – şi iată că au pierdut. Gazele de şist şi cele de sub platforma continentală a Mării Negre sînt, în acest moment, doar iluzii, pe care preşedintele s-a grăbit să ni le vîndă pentru a-şi masca nereuşita. Nu ştim exact nici pe ce rezerve stăm şi nici cît de rentabilă va fi exploatarea lor – dacă va costa mai scump decît să cumpărăm de la ruşi?

O regîndire a politicii energetice, în paralel cu o nouă politică industrială – iată o temă presantă pentru guvernanţi şi preşedinte. Doar că ei numără voturi din trecut şi pregătesc referendumuri!

Pur şi simplu, în loc să ne antrenăm în jocul lor, ar trebui să fim îngroziţi de lipsa de viziune a bătăuşilor politici ieşiţi din nou la interval, gata să se umple de sînge. Şi dacă nu merge cu vorbe frumoase, poate merge cu un vechi îndemn din trecut: „La muncă, tovarăşi!“

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.