Ce vom g─âsi la ie┼čirea din tunel...

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

├Än urm─â cu zece ani am fost foarte impresionat de o vizit─â pe care am f─âcut-o la Muzeul Memorialului pentru Pace de la Hiroshima. Numele dat muzeului contrasteaz─â oarecum cu ceea ce vedem ├«n─âuntru, pentru c─â el este de fapt consacrat r─âzboiului, mai precis dezastrului provocat de bomba atomic─â lansat─â de americani asupra ora┼čului pe data de 6 august 1945. Dintre multele m─ârturii expuse ├«n muzeu, c├«teva apar┼úin unor oameni care se aflau, ├«n diminea┼úa zilei de 6 august, ├«ntr-un tren de naveti┼čti. Trenul se ├«ndrepta spre Hiroshima, iar la ora opt ┼či c├«teva minute c─âl─âtorii puteau vedea pe fereastr─â, la orizont, contururile ora┼čului. Trenul a intrat ├«ntr-un tunel cu c├«teva minute ├«nainte de ora fatidic─â. Bomba a explodat la ora 8 ┼či 16 minute ora local─â. C├«nd trenul a ie┼čit din tunel, Hiroshima nu mai exista.

M─â ├«ntreb dac─â nu cumva ┼či noi, cu m─â┼čtile noastre sanitare pe fa┼ú─â, nu ne afl─âm de fapt ├«ntr-un tunel. Un tunel ceva mai lung, care s-ar putea s─â dureze c├«┼úiva ani. C├«nd c─âl─âtorii din trenul de la Hiroshima au intrat ├«n tunel, lumea l─âsat─â ├«n urm─â era desfigurat─â de r─âzboi, dar avea ├«nc─â tr─âs─âturi c├«t de c├«t cunoscute. Ie┼čind din tunel, c─âl─âtorii de la Hiroshima s-au trezit brusc ├«ntr-o nou─â epoc─â a umanit─â┼úii, cea nuclear─â.

Vom descoperi oare ┼či noi, la ie┼čirea din tunelul epidemiei, c─â lumea va ar─âta complet altfel? 

Pe data de 14 septembrie urma s─â se desf─â┼čoare la Leipzig o reuniune la v├«rf important─â ├«ntre China ┼či cele 27 de ┼ú─âri membre ale Uniunii Europene. Germania, ┼úar─â aflat─â ├«n prezent la pre┼čedin┼úia Uniunii Europene, ├«┼či propusese ca acest summit s─â fie unul cu adev─ârat excep┼úional, de relansare a parteneriatului cu China. Pre┼čedintele Xi Jinping urma s─â se ├«nt├«lneasc─â, la Leipzig, cu to┼úi ┼čefii de stat ┼či de guvern ai ┼ú─ârilor membre ale Uniunii Europene, to┼úi fiind interesa┼úi de altfel de comer┼úul ┼či cooperarea cu China.

Epidemia a perturbat ├«ns─â scenariul doamnei Angela Merkel ┼či continu─â s─â perturbe via┼úa diplomatic─â interna┼úional─â, precum ┼či via┼úa noastr─â a tuturor. Unii geopoliticieni aviza┼úi spun chiar c─â, ├«n urma acestei epidemii, China se va impune ca un ÔÇ×├«nving─âtorÔÇŁ, ca prim─â putere mondial─â. O ciudat─â piruet─â istoric─â ar urma deci s─â se produc─â: dup─â ce virusul s-a n─âscut ├«n China, dup─â ce a plecat din China, dup─â ce a tulburat ├«ntreaga lume, tot datorit─â lui China ar urma s─â devin─â ceea ce ea afirm─â de altfel ca obiectiv deschis de c├«nd a venit Xi Jinping la putere: prima putere militar─â, economic─â ┼či tehnologic─â a lumii. Actualul r─âzboi economic dintre Statele Unite ┼či China este v─âzut de foarte mul┼úi speciali┼čti ca o ├«ncle┼čtare final─â ├«ntre doi gigan┼úi pentru asumarea leadership-ului planetar. Dac─â aceast─â teorie se confirm─â, noi, cet─â┼úenii de r├«nd, vom descoperi la ie┼čirea din ÔÇ×tunelÔÇŁ o lume cu reguli dictate de puterea comunist─â de la Beijing, altfel spus de un regim dispre┼úuind total democra┼úia, universalismul ┼či drepturile omului.

Aceast─â perspectiv─â nelini┼čte┼čte mult─â lume, mai ales ├«n ┼ú─ârile unde oamenii au ├«nc─â libertatea de a se exprima. A-┼úi critica liderii f─âr─â teama de a fi, a doua zi, arestat ┼či condamnat, este, ├«nc─â, un criteriu al libert─â┼úii. Acest drept se poate evapora ├«ns─â u┼čor dac─â leadership-ul mondial trece ├«n m├«inile unei puteri totalitare. Uniunea European─â pare prins─â ├«n acest moment ├«ntre dou─â focuri, ├«ntre China ┼či Statele Unite, dar s├«nt semne c─â ├«┼či modific─â treptat atitudinea fa┼ú─â de puterea autoritar─â ┼či chiar dictatorial─â de la Beijing. Occidentalii descoper─â de fapt c─â s-au p─âc─âlit ├«n privin┼úa Chinei, c─â liberalizarea schimburilor comerciale nu a transformat natura regimului chinez. China ┼či-a impus recent controlul total asupra unei regiuni, fosta colonie britanic─â Hong Kong, unde regimul democratic trebuia ├«n mod normal prezervat p├«n─â ├«n 2047. Acest episod i-a umilit pe occidentali, dar ├«i ┼či treze┼čte din hipnoz─â.

Doi speciali┼čti ├«n problemele asiatice, Walter Lohman ┼či Val├ęrie Niquet, ├«ntr-un articol publicat pe 3 septembrie ├«n Le Monde, consider─â ├«ns─â c─â epidemia, dimpotriv─â, pune ├«n lumin─â ├«n mod flagrant limitele regimului chinez. Opacitatea la nivel de decizii, corup┼úia din societatea chinez─â, persecu┼úiile masive nu s├«nt compatibile, spun cei doi, cu statutul de leadership mondial. Teza celor doi geopoliticieni este c─â, ├«n urma acestei epidemii, atractivitatea Chinei se va pr─âbu┼či ┼či c─â de fapt deplasarea centrului de greutate interna┼úional spre Asia a ├«ncetat.

Această sintagmă, a deplasării centrului gravitaţional al lumii spre Asia, a început să fie utilizată abundent de observatori cam după venirea lui Barack Obama la Casa Albă, în ianuarie 2009. Tot atunci a început un fel de fenomen masochist de lamentaţie, mai ales în Europa, legat de marginalizarea Occidentului, de faza finală a declinului etc.

La sf├«r┼čitul lunii august, ministrul de Externe chinez Wang Yi a efectuat un turneu prin mai multe ┼ú─âri europene, una dintre ele fiind Norvegia. S-ar p─ârea c─â la Oslo responsabilul chinez a lansat un avertisment, ca nu cumva premiul Nobel pentru pace s─â li se acorde anul acesta tinerilor de la Hong Kong angaja┼úi ├«n lupta pentru democra┼úie.

Oare va accepta ├«ntr-o bun─â zi umanitatea ca regulile interna┼úionale s─â-i fie dictate de o putere nedemocratic─â? Regresul ├«n materie de democra┼úie este vizibil ├«n multe ┼ú─âri de pe planet─â, cum ar fi India, Turcia, Rusia. Iar Statele Unite ┼či-au pierdut din prestigiul de alt─âdat─â, Donald Trump contribuind substan┼úial la acest lucru. Cu timiditate, unii edioriali┼čti v─âd ├«n aceste transform─âri o oportunitate istoric─â pentru Uniunea European─â de a-┼či face din nou auzit─â vocea pe planet─â. M─âcar vocea moral─â a unui spa┼úiu unde democra┼úia mai are sens ┼či nu a intrat ├«nc─â ├«n tunel.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.