Ce-ți doresc eu ție

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
FILIT – Iași 2021 jpeg

Este deja o veche lamentație cea privitoare la consumul de carte în România. Faptul că nu se citește decît într-un procent foarte mic – mă refer, desigur, la cititori de cărți, literatură în speță. Că piața de carte este mică și subnutrită, că nu se cumpără cărți de literatură decît în număr ridicol de mic. Conform Eurostat, sîntem pe ultimul loc în Europa în privința consumului de carte. La noi, o carte de literatură de succes – și mă refer aici la literatura pentru adulți mai ales – are un tiraj mediu de 1.000-2.000 de exemplare. Cazurile de vîrf, firește, pot ajunge la 100.000 de exemplare, dar, cel puțin din ceea ce cunosc eu, acestea se numără pe degete și fac parte mai ales din categoria celor care, într-un fel sau altul, intră în atenția consumului școlar, și la asta mă voi referi puțin mai jos. Ceva mai bine se vinde literatura pentru copii, dar și acolo lucrurile stau prost.

În general, totuși, consider că lucrurile stau ceva mai bine decît în urmă cu 10-15-20 de ani, dar, cum spuneam, mai ales în privința literaturii pentru copii. Aceasta a ajuns să fie mai consumată în mediile școlare, pentru că în clasele primare și gimnaziale încă se citește și copiii solicită părinților să le cumpere cărți. Mai mult, există un fel de ipocrizie a părinților care, nefiind ei înșiși cititori, le cumpără copiilor cărți. E o ipocrizie pozitivă. Profesorii au început, de asemenea, să recomande în ultimii vreo zece ani literatură contemporană elevilor, la aceleași cicluri primar și mai ales gimnazial, să promoveze autori români, dar și străini, pentru că piața însăși a devenit mai diversificată pe această zonă. Dar totuși există încă enorm de recuperat și aici.

Odată cu liceul, lucrurile încep să scîrțîie mai tare. Motivele sînt diverse, începînd de la programa școlară mai încărcată în privința textelor clasice pe care elevii le studiază, care (aparent) nu prea mai permite ieșiri spre textele de literatură contemporană, pînă la descoperirea de către elevi a altor satisfacții mai facile și la o mai puțin manifestă deschidere a profesorilor față de literatura contemporană pentru, ca să spun așa, adulți. Treaba aceasta nu e nouă și chiar aș spune că nici înainte de ʼ89 lucrurile nu stăteau mai bine. Efectele, aș îndrăzni să spun eu, sînt devastatoare pentru gradul de cultură, de autonomie intelectuală, de flexibilitate a gîndirii, de raportare la alteritate etc. ale unei mase largi de contemporani ai noștri. Și adîncirea acestor efecte nu va întîrzia să se manifeste. Pînă și agresivitatea din spațiul public de dezbatere a unor idei, ceea ce se vede în mediile de socializare online, spre exemplu, este, cel puțin parțial, efectul unei opacități și al unei rigidități pe care o provoacă absența lecturilor.

Tema aceasta, a faptului că elevii nu mai citesc, că nu se citește în general, este deja veche, după cum spuneam. Întrebarea este ce s-ar putea face pentru a promova lectura, și aici mă gîndesc nu la unele strategii didactice, pentru că acestea au efecte limitate, care se manifestă pe spații restrînse. Mă gîndesc la strategii sistemice, de țară. Îmi voi permite să propun una.

Nu mi se datorează întru totul ideea. Fiind la FILIT Iași, am stat într-o seară la povești cu scriitorul Florin Lăzărescu, unul dintre membrii fondatori ai festivalului. Dinspre el a venit o idee, pe care o mai diversific puțin și o înșir aici, poate va avea vreun efect, cîndva, cumva. Pornind de la o secțiune a festivalului, care se finalizează cu un premiu acordat cărții care întrunește voturile celor mai mulți elevi, Florin Lăzărescu își imagina dezvoltarea, la nivel de proiect național, asumat instituțional, a unui astfel de demers. Ideea în sine mi se pare excelentă: pe parcursul unui an, o serie de cărți publicate în anul precedent să intre în competiție, sub forma unui concurs promovat de minister, iar la final să cîștige cartea care întrunește cele mai multe voturi. Dar eu aș merge mai departe, mai îndrăzneț cu propunerea. Aș vedea alocate fonduri prin care fiecare școală din țara asta să poată invita pe parcursul unui an școlar trei-patru-cinci scriitori la întîlniri cu elevii. Nu ca o opțiune, ci ca o parte a activităților curriculare. Ca fonduri, nu ar fi, cu siguranță, ceva care să sărăcească bugetul, mai mult, poate s-ar putea atrage fonduri europene pentru un astfel de proiect. Cîștigurile, însă, ar fi imense. Pentru toate părțile implicate. Imaginați-vă, pe de o parte, șansa elevilor de a lua contact de cîteva ori pe an cu scriitorii, de a intra în dialog cu ei, de a le adresa întrebări, de a avea acces la mințile lor, la ideile lor, la vibrația lor. Apoi, cîștigul pe care l-ar aduce pe piața de carte, căci ar crește exponențial vînzările. Nu în ultimul rînd, pentru scriitorii înșiși, acesta ar fi un sprijin consistent, atît de imagine, cît și financiar. Și apoi, cîștigurile pe termen lung, pentru întreaga societate. Toate acestea cu un proiect care ar fi sustenabil, nu am nici o îndoială. Ar fi, poate, unul dintre cele mai de succes proiecte din domeniul curricular la noi.

Spre final, pentru că tot am zis și de FILIT și pentru că am adus vorba despre el în context educațional, mai țin să punctez aici un alt proiect care poate fi de folos în spațiul educațional, pe care ediția din acest an a festivalului l-a prilejuit. Este vorba despre lansarea unei colecții de cinci volume de versuri la care au contribuit 50 de scriitori, colecție denumită „Parodii originale“. Coordonatorul colecției este același Florin Lăzărescu, iar volumele au apărut la Editura Muzeelor Literare Iași. Ei bine, celor 50 de poeți li s-a propus să scrie cîte o poezie care să integreze cîte un vers, la alegere, din poeții Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu, Otilia Cazimir și Mihai Codreanu. De ce aceștia și nu alții? Pentru că aceștia sînt poeții patroni de muzee literare din Iași. Ce a ieșit este cu adevărat spectaculos. Poezie de cea mai bună calitate și, în ciuda titlului colecției, deloc parodică. Oricînd aceste volume pot fi material didactic prin care să se deschidă dialogul între generații. Le recomand cu căldură și închei cu două versuri din Dan Sociu feat. Eminescu, pe care le găsesc ilustrative și pentru întreaga argumentație de mai sus: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / păi tot cam aceleași ce-mi doresc și mie...“.           

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Poliția avertizează cu privire la un nou mod de înșelăciune, prin apeluri telefonice. Cum funcționează spoofingul
Poliția Română avertizează cu privire la spoofing, o formă de înșelăciune, în care atacatorii se folosesc de tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a-și ,,masca” numărul real de telefon, făcându-l să apară ca și cum ar fi un număr legitim sau asociat cu o instituție cunoscută.
image
Vila din Sinaia a prințului Paul de România, vândută de ANAF. Prețul obținut la licitație a uimit experții imobiliari
După două licitații eșuate, Fiscul a reușit în cele din urmă să vândă vila de lux deținută de Prințul Paul Philippe al României, situată la Sinaia. Nepotul regelui Carol al II-lea a fost condamnat definitiv în 2020, în dosarul „Ferma Băneasa”.
image
Ce mâncau bucureștenii în postul din anul 1869: melci, stridii, halva cu miros de trandafir, nuga și unt-de-lemn de Toscana
În secolul al XIX-lea, magazinele de profil din București se aprovizionau cu delicatese din toată Europa, pentru ca oamenii să treacă mai ușor peste post.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.