Ce să citim ca să înţelegem mai bine ce ni se întîmplă?

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Cînd coronavirusul a început să prolifereze în Italia, în prima fază a epidemiei, agenţiile de presă au evocat un fenomen care, de fapt, nu trebuie să ne mire: o creştere a interesului pentru romanul Ciuma al lui Camus. Nimic mai natural, de fapt, decît dorinţa de a găsi în literatură (mai ales în romanele conţinînd fabule filozofice) răspunsuri la diverse crize şi catastrofe. Şi în Japonia a existat o reacţie similară, după catastrofa nucleară din martie 2011 de la Fukushima, intervenită în urma unui tsunami. În lunile următoare s-au vîndut mult mai multe exemplare din Ciuma decît în perioade „normale”. Iar anul trecut, după incendiul din aprilie de la catedrala Notre-Dame, în multe ţări din lume a crescut interesul pentru romanul lui Victor Hugo intitulat de altfel chiar aşa, Notre-Dame de Paris.

Intrigat însă de interesul italienilor pentru Ciuma, am pus mîna pe carte şi am recitit-o, curios să văd dacă mă va face să tresar acum, după peste 45 de ani de la prima lectură.

Ciuma, după părerea mea, te marchează dacă o citeşti la timp. Nu întîmplător se spune că Albert Camus este un scriitor adulat de liceeni. În orice caz, eu am citit Străinul şi Ciuma cînd eram în liceu şi mi-au plăcut amîndouă imens de mult. Iar ulterior am rămas dezamăgit cînd am descoperit că mulţi critici considerau Ciuma drept o alegorie a anilor cînd nazismul se infiltra în democraţiile europene (şi le cangrena în mod democratic!).

Cu mintea mea de acum, mi se pare că numai prima parte a romanului rezonează cu actuala epidemie. Altfel spus, toată acea parte în care Camus povesteşte cum ies la suprafaţă şobolanii morţi. Sînt pagini sublime, iar unele paragrafe rămăseseră gravate în memoria mea aproape cuvînt cu cuvînt. Camus povesteşte cum locuitorii oraşului Oran încep să descopere şobolani morţi mai peste tot, pe străzi, în pieţe, în curţi, în restaurante, în holul imobilelor unde locuiesc. Şobolanii ies din măruntaiele oraşului, din subsoluri obscure, din canale… Personajul principal, doctorul Bernard Rieux, descoperă întîi un şobolan, apoi doi, apoi trei, apoi din ce în ce mai mulţi. Locuitorii oraşului nu sînt, în prima fază, prea speriaţi, ci mai degrabă intrigaţi şi se întreabă: De unde ies atîţia şobolani? Mie mi se pare că exact în această întrebare se află cheia interesului nostru, astăzi, pentru Ciuma. În lumea descrisă de Camus, oamenii nu înţeleg cum de subsolurile şi partea nevăzută a oraşului lor au putut găzdui atîţia şobolani, mii de şobolani, zeci de mii de şobolani…

Analogia cu propriul nostru model de societate se impune de la sine. Şi noi am construit un oraş global şi am făcut-o fără să-i vedem şobolanii, adică rateurile, inegalităţile insuportabile, munţii de gunoaie, transformarea oceanului planetar într-o cloacă, exacerbarea competiţiei şi a egoismelor… În primele pagini ale cărţii sale, Camus descrie oraşul Oran ca fiind unul „urît”, cu oameni avînd o singură preocupare: comerţul. Ceea ce este valabil şi pentru lumea noastră globală, pentru orînduirea comercială construită de noi. Nu am transformat noi toată planeta într-o piaţă liberă? Nu am urîţit-o prin uniformizare?

Iată deci întrebarea esenţială, pentru mine, dacă punem în ecuaţie romanul lui Camus şi criza sanitară de astăzi: cum de nu ne-am dat seama că sub temeliile edificiului nostru, de care sîntem atît de mîndri, se adună şi nişte şobolani, şi încă foarte mulţi, din ce în ce mai mulţi, atît de mulţi încît la un moment dat încep să dea pe afară, să ne invadeze, să ne intre în case, să ajungă pînă la etajul întîi, apoi pînă la etajul doi, apoi pînă la etajul o sută, apoi să iasă chiar pe acoperişuri şi să ni se urce în cap?

Dacă ar fi să recomand (în special tinerilor) alte cîteva romane susceptibile să ne dea „chei” pentru ceea ce ni se întîmplă, iată la ce titluri mă gîndesc: Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Eseu despre orbire de José Saramago şi Vineri sau limburile Pacificului de Michel Tournier.

Toate trei fac parte din categoria fabulelor filozofice, toate trei pot fi găsite în limba română.

Deşertul tătarilor este o subtilă parabolă a ironiei destinului. În fiecare dintre noi se ascunde, de fapt, personajul principal al cărţii, ofiţerul Giovanni Drogo, cel care timp de 30 de ani a rămas fidel la postul său, în fortul destinat să apere ţara de „inamicul din Nord”. Doar că, în momentul cînd efectiv inamicul îşi face apariţia, Giovanni Drogo este bolnav şi epuizat, nu mai poate conduce bătălia şi nici măcar asista la ea, el va fi expediat în spatele frontului pentru o altă bătălie, a sa personală, cea cu propria lui moarte (singura cu adevărat importantă).  

Eseu despre orbire are şi mai multe lucruri să ne spună despre eşecurile civilizaţiei noastre, întrucît Saramago chiar vorbeşte despre o epidemie de orbire. În povestea imaginată de el, toată lumea începe treptat să orbească şi pretutindeni se instalează treptat barbaria.  

Vineri sau limburile Pacificului propune o subtilă confruntare între două filozofii de viaţă (de fapt, între două modele de civilizaţie). Dacă, în versiunea originară a lui Daniel Defoe, personajul occidental, Robinson, îl civilizează pe „sălbaticul” Vineri, în romanul lui Michel Tournier tocmai „sălbaticul” deţine secretul a ceea ce ar trebui să fie relaţia noastră cu natura şi cu sensul vieţii… Adevărata iniţiere nu este aceea a lui Vineri de către Robinson, ci invers, aceea a lui Robinson de către Vineri. „Sălbaticul” îl învaţă pe aşa-zisul „civilizat” să asculte ploaia, să privească stelele, să contemple marea, să converseze cu elementele naturii, să se simtă parte a unui fabulos ansamblu cosmic…

Michel Tournier este, de fapt, şi scriitorul care mă face să vibrez cel mai mult cu fabula sa filozofică.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Augustin Viziru a dezvăluit cu cine l-a înșelat Oana Mareș: „Tu ai putea să ai ceva sexual cu el?”
Augustin Viziru a mărturisit că nu a fost „ușă de biserică” în timpul mariajului cu Oana Mareș alături de care a fost vreme de 11 ani.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.