Ce po╚Ťi face la p├«rnaie?

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Despre Calogero se poate spune cu u╚Öurin╚Ť─â c─â are doi mentori. Unul este tat─âl s─âu, iar cel─âlalt este Sony, capul mafiei cartierului Bronx. M─â refer, desigur, la filmul Poveste din Bronx, pe care l-am rev─âzut zilele acestea a nu ╚Ötiu c├«ta oar─â ╚Öi pe care l-a╚Ö pune f─âr─â ezitare ├«ntr-o list─â de filmotec─â ╚Öcolar─â, dac─â ar exista a╚Öa ceva. Revenind, Calogero sau C., cum ├«l identific─â Sony ╚Öi apoi ├«ntreaga comunitate, mai pu╚Ťin tat─âl s─âu, este influen╚Ťat decisiv de ace╚Öti doi b─ârba╚Ťi. Tat─âl, ╚Öofer de autobuz, cu principii morale solide, ├«ncerc├«nd mereu s─â-l ╚Ťin─â departe de lumea lui Sony, respectiv acesta din urm─â. Am├«ndoi ├«l iubesc, am├«ndoi ├«i vor binele, e indiscutabil, ╚Öi am├«ndoi ├«i ofer─â sfaturi, ├«i transmit informa╚Ťii sau ├«i formeaz─â caracterul. Dar, ├«n lectura pe care o voi face acum, dac─â tat─âl este mai degrab─â limitat la un nivel informativ, Sony ├«i ofer─â lui C. instrumentele necesare dezvolt─ârii personale. Replici memorabile are ╚Öi tat─âl: ┬şÔÇ×Nu-╚Ťi irosi talentul!ÔÇť e laitmotivul s─âu, ├«ns─â nu ofer─â cu adev─ârat instrumentele care s─â sus╚Ťin─â afirma╚Ťia.

├Än momentul ├«n care C. se ├«ndr─âgoste╚Öte de o t├«n─âr─â de culoare, nu ├«ndr─âzne╚Öte s─â ├«i spun─â tat─âlui direct, ci ├«l tatoneaz─â, afirm├«nd c─â altcineva ar fi ├«n situa╚Ťia res┬şpectiv─â, pentru a-i testa reac╚Ťia. Tat─âl reac╚Ťioneaz─â decent, dar totu╚Öi intolerant: nu-╚Öi putea g─âsi o iubit─â alb─â? ├Än schimb, Sony ├«i spune direct: nu-╚Ťi pas─â de ce crede lumea! E o fat─â de calitate? Atunci, ├«n intimitatea voastr─â, nu conteaz─â ├«ntreg universul. Ai grij─â doar s─â fie de calitate, ╚Öi-i indic─â testul, ├«n fapt ├«i pune la dispozi╚Ťie un instrument: dup─â ce fata a urcat ├«n ma╚Öin─â, s─â observi dac─â se ├«ntinde s─â-╚Ťi deblocheze ╚Öi ╚Ťie u╚Öa; dac─â o face, po╚Ťi avea ├«ncredere ├«n ea, nu e egoist─â, contezi ╚Öi tu. Dac─â tat─âl ├«i transmite lui C. valori care ╚Ťin de propriul s─âu univers, Sony ├«i permite lui C. s─â-╚Öi descopere universul personal, dincolo de prejudec─â╚Ťi limitative ╚Öi de conven╚Ťii sociale: ├«i formeaz─â competen╚Ťe. De ce? Pentru c─â informa╚Ťiile s├«nt perisabile ╚Öi ├«n mod fatal se perimeaz─â, r─âm├«n ├«nvechite la un moment dat sau chiar se dovedesc a fi false, ├«n lumina unor noi informa╚Ťii. Tat─âl e pedagogul din ╚Öcoala care favorizeaz─â viziunea curricular─â cultural─â, social─â, estetic─â. Sony favorizeaz─â viziunea curricular─â a dezvolt─ârii personale.

Vorb─â lung─â, s─â o aduc la subiect. Teoria curriculumului identific─â ├«n evolu╚Ťia unui individ, pe parcursul ╚Öcolarit─â╚Ťii, patru cicluri curriculare. Primul, al achizi╚Ťiilor fundamentale, p├«n─â prin clasa a II-a. Al doilea, de dezvoltare, p├«n─â prin clasa a VI-a, al treilea de observare ╚Öi de orientare, p├«n─â prin clasa a IX-a, c├«nd elevul ├«╚Öi contureaz─â op╚Ťiunile profesionale, iar ultimul, de aprofundare ╚Öi de specializare, p├«n─â la sf├«r╚Öitul liceului. Dup─â cum se observ─â, ├«n primele dou─â cicluri ╚Öi eventual ├«n al treilea se acumuleaz─â achizi╚Ťii fundamentale, se consolideaz─â ╚Öi apoi se stabile╚Öte un traseu personal al dezvolt─ârii. ├Än esen╚Ť─â, ceea ce ╚Ťine de automatisme ale g├«ndirii ╚Öi ale limbajului se formeaz─â ╚Öi se consolideaz─â, deci, p├«n─â prin clasa a IX-a. Aten╚Ťie, nu spun c─â apoi nu se mai pot forma competen╚Ťe!

Ve╚Ťi vedea imediat ├«ncotro m─â ├«ndrept. Mi s-a ├«nt├ómplat, ├«ntr-un articol recent, s─â fac o eroare de exprimare. Dintr-un automatism de exprimare, nu pentru c─â nu ╚Ötiu cum este corect. Am prieteni care, spre exemplu, ├«n loc s─â spun─â ╚Öi s─â scrie corect verbul a vrea la indicativ imperfect, voiam, scriu vroiam, de╚Öi cunosc regula, unii s├«nt filologi, chiar cu doctorate, iar c├«nd au de redactat ceva ╚Ötiin╚Ťific s├«nt aten╚Ťi, corecteaz─â, con╚Ötien╚Ťi c─â au acest automatism. De ce ├«l au? A╚Öa l-au deprins ├«n primii ani de via╚Ť─â ╚Öi de ╚Öcolaritate. Ce vreau s─â spun: scrierea corect─â, exprimarea corect─â din punct de vedere gramatical se deprind ├«n primii ani, p├«n─â prin clasa a VIII-a de ╚Öcoal─â cel mult.

Acum, s─â ne imagin─âm c─â cineva nu a deprins corect ni╚Öte reguli gramaticale ├«n primii ani de ╚Öcoal─â. Problema lui major─â ├«n via╚Ť─â va fi c─â uneori gre╚Öe╚Öte c├«nd scrie cu un i sau cu doi? ├Än schimb, s─â nu aib─â alte competen╚Ťe, s─â nu aib─â capacitatea dezvolt─ârii personale ├«n diverse direc╚Ťii care ╚Ťin de via╚Ťa care vine dup─â 18 ani, ar putea s─â reprezinte o piedic─â serioas─â ├«n calea g─âsirii echilibrului care s─â-l sus╚Ťin─â ca individ.

De ce vin cu discu╚Ťia asta? Pentru c─â am v─âzut lu─âri de pozi╚Ťie care sus╚Ťin necesitatea ca ├«n ciclul liceal s─â se introduc─â ore/lec╚Ťii/con╚Ťinuturi de gramatic─â. S─â ne ├«n╚Ťelegem: gramatica ├«n sine este doar bagaj informa╚Ťional. C─â exprimarea corect─â poate reprezenta un instrument ├«n dezvoltarea altor competen╚Ťe, este adev─ârat. Dar deprinderile de exprimare corect─â ╚Ťin de primele cicluri, atunci se ├«nva╚Ť─â, iar ad─âugarea de con╚Ťinut ├«n acest bagaj pe parcursul liceului ├«nseamn─â doar a aglomera o program─â. De acord, elemente de gramatic─â normativ─â pot exista, dar ├«n nici un caz ore de gramatic─â pur─â. Adic─â de ce ar mai ├«nv─â╚Ťa ├«n liceu tipuri suplimentare de func╚Ťii sintactice, de propozi╚Ťii subordonate ╚Öi alte subtilit─â╚Ťi gramaticale? Acestea s├«nt potrivite pentru ciclul academic, f─âc├«nd obiectul pasiunii celor care aleg o specializare ├«n aceast─â direc╚Ťie. Opinia mea este c─â ╚Öi programa de gimnaziu este excesiv ├«nc─ârcat─â cu elemente de gramatic─â, le-a╚Ö scutura pu╚Ťin, dar s─â mai ad─âug─âm ├«nc─â ╚Öi la liceu ├«nseamn─â chiar s─â abandon─âm principiul dezvolt─ârii personale, al form─ârii de competen╚Ťe, al orient─ârii profilului absolventului c─âtre formarea de atitudini ╚Öi asumarea de valori, ├«n favoarea buchisirii unor chichi╚Ťe ╚Öi subtilit─â╚Ťi specifice tehnicilor de analiz─â gramatical─â. A╚Öa, putem s─â tot ad─âug─âm, la nesf├«r╚Öit. ╚śi s─â le cerem elevilor: ÔÇ×Nu-╚Ťi irosi talentul! ├Änva╚Ť─â!ÔÇť. ├Än fapt, s─â le spunem c─â uite, nu e bine s─â v─â ├«ndr─âgosti╚Ťi de fata aceea de culoare, mai bine alege╚Ťi una alb─â, din comunitatea voastr─â. Perpetu├«nd doar un model cultural, nu unul al dezvolt─ârii personale. Cred c─â mai bine ├«i ajut─âm s─â ├«nve╚Ťe cum s─â priveasc─â dac─â fata le deblocheaz─â portiera. Altfel, uit─âm c─â, de fapt, ceea ce era corect gramatical acum 20 de ani, ast─âzi e considerat incorect, c─â s-au schimbat unele reguli, deci c─â nu e decisiv s─â ╚Ötie dac─â o propozi╚Ťie secundar─â e prepozi╚Ťional─â sau completiv─â indirect─â, ├«n schimb poate fi decisiv s─â nu aib─â acces la mecanismele dezvolt─ârii personale. Vorbind despre cum e la ÔÇ×p├«rnaieÔÇť, Sony ├«i spune lui C. c─â acolo po╚Ťi face trei lucruri: s─â tragi de fiare, s─â joci c─âr╚Ťi sau s─â intri ├«n belele. ├Än schimb, el a ales o alt─â variant─â: s─â citeasc─â. Vede╚Ťi leg─âtura, nu?

La final, c├«nd Sony e mort, tat─âl lui Calogero vine s─â-i aduc─â omagiu, recunosc├«nd influen╚Ťa pozitiv─â avut─â asupra fiului. Asta de╚Öi, ├«n alte momente, singurul s─âu argument era: e fiul meu, nu al t─âu. Ca ╚Öi cum am spune: trebuie s─â facem gramatic─â mult─â, pentru c─â e gramatica limbii rom├óne. Dar, ├«n cele din urm─â, tat─âl ÔÇô modelul curricular tradi╚Ťional ÔÇô recunoa╚Öte valoarea superioar─â a modelului curricular al dezvolt─ârii personale. Noi de ce n-am face-o?            

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.