Ce poate face literatura pentru Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Aceast─â ├«ntrebare este ecoul unei ini┼úiative importante ┼či ├«nc─ârcate de simboluri: la recentul Salon Interna┼úional de Carte de la Paris, ├«ncheiat luni, 18 martie, invitatul de onoare a fostÔÇŽ Europa. De la crearea sa, ├«n 1981, acest T├«rg de Carte a avut ├«n fiecare an ca invitat de onoare c├«te o ┼úar─â. De data aceasta, ├«ns─â, organizatorii s-au g├«ndit c─â trebuie invitat continentul european pe ansamblul s─âu, dat fiind momentul dramatic prin care trece.

┼×i este adev─ârat c─â Europa a intrat ├«ntr-o perioad─â de fisurare, de fragmentare, de tulbur─âri interne, de ├«ndoieli identitare, de marginalizare economic─â ┼či diplomatic─â pe plan interna┼úional, de metamorfoz─â accelerat─â ├«n ce prive┼čte compozi┼úia uman─âÔÇŽ Iar ├«n perspectiva alegerilor europene de pe 26 mai, organizatorii Salonului de Carte de la Paris au vrut s─â transmit─â un mesaj tonic, s─â le reaminteasc─â europenilor c─â totul porne┼čte de la cultur─â ┼či c─â fundamentele Europei s├«nt ├«n primul r├«nd spirituale.

Literatura este, nimic de spus, un element unificator ├«n Europa. A existat chiar o perioad─â c├«nd Europa era primul produc─âtor de capodopere literare ┼či primul exportator de emo┼úii artistice. Universalismul cultural s-a n─âscut ├«n Europa, industria c─âr┼úii (ca urmare a inven┼úiei tiparului de c─âtre Gutenberg) poart─â marca inventivit─â┼úii europene. ├Äntre Oslo ┼či Atena, ├«ntre Londra ┼či Sankt Petersburg, ├«ntre Paris ┼či Bucure┼čti, practic ├«n toat─â Europa, circul─â de mult─â vreme c─âr┼úi scrise de autori care au forjat un spirit european. Shakespeare este englez, dar ┼či european, Dostoievski este rus, dar ┼či european, Balzac este francez, dar ┼či europeanÔÇŽ Lui Umberto Eco i se atribuie o idee foarte frumoas─â: limba Europei este traducerea. Marii autori ai Europei s├«nt tradu┼či ├«n toate limbile continentului nostru, ceea ce creeaz─â un fond emo┼úional comun, o surs─â comun─â de hran─â spiritual─â.

Literatura, chiar dac─â uneori exalt─â for┼úa creativ─â ┼či imagina┼úia omului, nu poate face ├«ns─â totul. Au fost momente dramatice ├«n istoria Europei c├«nd literatura nu a putut opri barbaria. Sutele de capodopere literare ale Europei n-au avut nici o putere fizic─â asupra lui Hitler, nu au putut ├«mpiedica Holocaustul ┼či nici n-au fr├«nat delirul dictaturii staliniste. ├Än acela┼či timp, ├«ns─â, milioane de oameni s-au refugiat ├«n literatur─â pentru a rezista mental ├«mpotriva barbariei ┼či a opresiuniiÔÇŽ

Timp de patru zile, Salonul C─âr┼úii de la Paris a func┼úionat ca un forum de dezbatere pe tema Europei. Sute de autori, esei┼čti ┼či critici au fost invita┼úi s─â se exprime pe marginea bolilor de care sufer─â ├«n prezent Europa: tenta┼úii separatiste, replieri na┼úionaliste, fric─â de imigra┼úie, utopii populiste, ne├«ncredere ├«n democra┼úie, disensiuni ├«ntre Fran┼úa ┼či Germania, declinul partidelor tradi┼úionale, infiltrarea islamului radical etc. Am petrecut multe ore la Livre Paris (cum este numit acum Salonul de Carte), ├«ncerc├«nd s─â iau pulsul cultural al Europei, ├«ncerc├«nd s─â-mi dau seama c├«t optimism mai exist─â ├«n spirite, c├«t─â energie ├«n stoc pentru relansarea arhitecturii europene. Am descoperit ├«ns─â ceva bizar, un fel de enorm─â distan┼ú─â ├«ntre scris ┼či oral. Intelectualii care vorbeau despre Europa ├«n diversele s─âli de conferin┼úe adoptau mai ├«ntotdeauna un ton relativ optimist. Majoritatea c─âr┼úilor ├«n care este examinat─â starea de s─ân─âtate actual─â a Europei s├«nt ├«ns─â foarte pesimiste.

Este ca ┼či cum intelectualul european s-ar fi schizofrenizat: c├«nd scrie despre Europa devine declinist ┼či nu-┼či mai face nici un fel de iluzii. C├«nd vorbe┼čte despre Europa, mai ales dac─â are ├«n fa┼úa sa tineri, adopt─â o atitudine pozitiv─â ┼či ├«ncearc─â s─â insufle o und─â de optimism ├«n min┼úilor celor care ├«l ascult─â.

├Än materie de declinism, un campion absolut pare s─â fie filozoful R├ęgis Debray, care tocmai a publicat la Editura Gallimard un eseu intitulat Europa fantom─â. Din punctul s─âu de vedere, Europa este o idee defunct─â. El mai consider─â c─â europenitatea s-a dizolvat ├«n occidentalismul american ┼či c─â, ├«n prezent, Uniunea European─â a devenit un fel de pion geopolitic ├«n m├«na americanilor.

Astfel de eseuri polemice s├«nt ├«ntotdeauna binevenite pentru a hr─âni calitatea dezbaterilor. De altfel, Gallimard a lansat o colec┼úie dedicat─â punctelor de vedere provocatoare, insoliteÔÇŽ Europa, dac─â ar fi s─â ┼úinem cont ┼či de al┼úi intelectuali importana┼úi, moare de mult─â vreme. ├Än 1945, dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, un mare spirit european, poetul francez Paul Val├ęry, ajungea la aceea┼či concluzie, c─â ÔÇ×Europa e terminat─âÔÇť. Iar filozoful german Oswald Spengler punea acest diagnostic chiar ├«nainte de Primul R─âzboi MondialÔÇŽ

S─â revin ├«ns─â la ├«ntrebarea cu care am ├«nceput: ce poate face literatura pentru Europa, pentru ca tot ceea ce s-a construit p├«n─â acum (moned─â unic─â, liber─â circula┼úie, unificare a multor norme universitare, comerciale ┼či bancare etc.) s─â nu dispar─â ├«ntr-o bun─â zi spulberat de concuren┼úii ┼či de adversarii declara┼úi ai Europei? Ceva-ceva, ├«n ad├«ncul meu, ├«mi spune c─â, dac─â literatura nu poate ac┼úiona direct, scriitorii, ├«n schimb, au datoria moral─â de a lupta pentru acest mare proiect civiliza┼úional care este Uniunea European─â. ┼×i poate c─â ar trebui s─â ne lu─âm ca deviz─â o fraz─â spus─â de cel mai pesimist dintre poe┼úii ┼či filozofii europeni, cineva care a fost chiar mai pesimist dec├«t R├ęgis Debray, este vorba de Friedrich Nietzsche. ÔÇ×S─â ac┼úion─âm ca ┼či cum progresul ar existaÔÇť, spunea el, ceea ce mi se pare o ├«ntreag─â filozofie de via┼ú─â ┼či de angajament moral. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.