Ce ne-a lăsat în suflet anul care se încheie?

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

├Än fiecare lun─â decembrie, mai ales de c├«nd meseria de jurnalist s-a grefat pe voca┼úia mea de scriitor, ├«ncerc s─â captez sensul trecerii anului respectiv, s─â-i evaluez pe c├«t se poate profilul spiritual sau amprenta l─âsat─â pentru umanitate. S├«nt ani care ne las─â un gust amar, s├«nt ani pe care ├«i consider─âm fa┼čtiÔÇŽ Unora li se lipesc tot felul de etichete. De c├«te ori nu am auzit expresia a fost un an crucial, sau a fost un an negru, sau a fost un an de tranzi┼úieÔÇŽ Exist─â ┼či ani miraculo┼či, oribili, nebuni, pierdu┼úiÔÇŽ

Fiecare an care se ├«ncheie este, ├«nainte de toate, o poveste intim─â tr─âit─â cu fiecare om ├«n parte. Anii s├«nt ├«ns─â ┼či ni┼čte enigme comune pe care nu le explor─âm poate suficient, f─âr─â ├«ndoial─â din lips─â de timp.

Secolul trecut a fost sec┼úionat de ni┼čte ani catastrofali care suscit─â ├«nc─â reac┼úii de oroare doar la evocarea lor: 1914, 1939ÔÇŽ Istoria Europei este marcat─â de numeroase astfel de date oribile, sinonime cu ├«ncerc─âri de sinucidere colectiv─â sau cu ├«nceputul unor perioade de demen┼ú─â, de barbarie, de regres al umanit─â┼úiiÔÇŽ

Cei mai durero┼či mi se par anii cu dou─â fe┼úe, ani de tip Ianus. De exemplu, 1945, an reper, doldora de contradic┼úii, un conglomerat de lumin─â ┼či ├«ntuneric. De c├«te ori nu folosim expresia ÔÇ×din 1945 ├«ncoaceÔÇť, ┼či aceasta pentru c─â ├«n 1945 s-a ├«ncheiat al Doilea R─âzboi Mondial. V─âzut dinspre Vest, anul 1945 este cel al victoriei asupra nazismului ┼či al libert─â┼úii. V─âzut dinspre Est, anul 1945 este cel marc├«nd o nou─â form─â de opresiune datorit─â ocupa┼úiei sovietice. 

Anul 1968 este ┼či el unul duplicitar, alunecos, chiar perfid. Pentru unii, el are un profil optimist, este anul multor revolte sociale ├«n Europa, un an de ruptur─â cultural─â, c├«nd genera┼úia n─âscut─â dup─â r─âzboi a sim┼úit nevoia s─â-┼či marcheze, cu zgomot, intrarea ├«n v├«rsta adult─â ┼či ├«n istorie. Dar este ┼či anul c├«nd sovieticii au ├«n─âbu┼čit sub ┼čenilele tancurilor Prim─âvara de la Praga.

Anul 1989 este un exemplu de an limpede, an de cotitur─â istoric─â, an cu profil optimist care suscit─â unanimitatea. Pentru toat─â Europa ┼či pentru ├«ntreaga lume, 1989 este anul-surpriz─â, c├«nd a c─âzut Zidul de la Berlin ┼či s-au pr─âbu┼čit ├«ntr-un timp record toate regimurile comuniste din Est. ├Än memoria colectiv─â, anul 1989 are gustul unui dar al destinului, iar curba sa dramatic─â este una dintre cele mai spectaculoaseÔÇŽ

Uneori, ├«ns─â, pe nedrept, memoria colectiv─â nu re┼úine ani care au ┼či ei o enorm─â importan┼ú─â, care s├«nt s─ârb─âtori┼úi cu ┼čampanie ┼či focuri de artificii, dar apoi cad ├«ntr-un fel de uitare. De exemplu, 2007. Dac─â am face o anchet─â, pe strad─â, ├«n toate capitalele europene ┼či i-am ├«ntreba pe trec─âtori ÔÇ×Ce reprezint─â anul 2007 ├«n istoria Europei?ÔÇť, s├«nt sigur c─â majoritatea ar ridica din umeri. ┼×i pu┼úini ar r─âspunde: ÔÇ×Este anul celei mai mari extinderi a Uniunii Europene, c├«nd zece noi ┼ú─âri, dou─â din Mediterana ┼či opt din Europa de Est, au fost primite ├«n UniuneÔÇť.

Cineva, undeva, acolo unde germineaz─â destinele colective, se joac─â ├«ns─â cu noi. Pentru c─â anii euforici s├«nt uneori urma┼úi de ani care vin ca ni┼čte palme, ca ni┼čte du┼čuri reci. 2008, de exemplu, pentru Uniunea European─â este un an ÔÇ×negruÔÇť, ├«ntruc├«t atunci a ├«nceput o perioad─â de criz─â care era c├«t pe ce s─â-i fie fatal─â monedei unice. ├Äntunecat, nea┼čteptat de negativ, chiar pervers, este ┼či anul 2016, ├«ntruc├«t atunci au votat britanicii pentru ie┼čirea din UniuneÔÇŽ

Rari s├«nt, a┼č spune, anii cu adev─ârat lumino┼či, transparen┼úi, care s─â fie celebra┼úi ca ni┼čte ÔÇ×ve┼čti buneÔÇť. Toat─â lumea a ┼úinut s─â s─ârb─âtoreasc─â, de exemplu, anul 2000 ca pe unul marc├«nd intrarea ├«ntr-un nou mileniu. Dar cele trei zerouri s├«nt o fals─â aur─â. Anul 2000 a fost unul superficial ┼či artificial, un an fanfaron, dintre aceia care se fofileaz─â ├«n istorie doar baz├«ndu-se pe o anumit─â magie a cifrelor. Dac─â am face o anchet─â pe str─âzi cu ├«ntrebarea ÔÇ×V─â aminti┼úi ce s-a ├«nt├«mplat ├«n anul 2000?ÔÇť, nimeni n-ar ┼čti ce s─â r─âspund─â sau ar spune doar: ÔÇ×Am avut un revelion de pomin─âÔÇť. Sau, ┼či mai plauzibil, ar spune: ÔÇ×Nu-mi amintesc nimic notabil ├«n ce prive┼čte anul 2000, dar ┼čtiu ce s-a ├«nt├«mplat ├«n 2001: a fost atentatul de la World Trade CenterÔÇť.

S─â revenim ├«ns─â la anul care se ├«ncheie, 2019. El a fost, pentru Europa de R─âs─ârit, un an momorial ┼či de bilan┼ú, dat fiind raportul s─âu special cu 1989, anul c─âderii Zidului de la Berlin.

Per ansamblul planetei, anul 2019 r─âm├«ne unul al revoltelor multiple. Milioane de oameni au ie┼čit pe str─âzi, au manifestat, s-au indignat, au protestat, s-au ciocnit cu for┼úele de ordine ├«n ┼ú─âri precum Fran┼úa, Spania, Algeria, Liban, Irak, Iran, Bolivia, Chile, ColumbiaÔÇŽ Motiva┼úiile acestor mi┼čc─âri contestatare s├«nt diferite, dar exist─â ┼či un numitor comun pentru unele dintre ele: exasperarea ├«n fa┼úa inegalit─â┼úilor aduse de un model economic globalizat.

Pentru ecologi┼čti, anul 2019 este unul dezastruos, ├«ntruc├«t exper┼úii l-au desemnat ca fiind cel mai fierbinte din toate timpurile sau, mai precis, de c├«nd omul a ├«nceput s─â fac─â m─âsur─âtori.

Pentru construc┼úia european─â, anul 2019 r─âm├«ne unul modest ├«n realiz─âri concrete, un an repetent, de┼či el ├«┼či poate aroga o aur─â simbolic─â: pentru prima dat─â conducerea Comisiei Europene a fost ├«ncredin┼úat─â unei femei. 2019 mai este anul c├«nd britanicii au spus un adio ireversibil Uniunii Europene, prin triumful lui Boris Johnson la legislativele anticipate din Marea Britanie.

Pentru catolici, ├«n general, ┼či pentru francezi, ├«n special, anul 2019 s-ar putea s─â r─âm├«n─â unul ├«nc─ârcat de semne divine, un mare avertisment transmis de convulsiile misterioase ale destinului: nimeni nu va uita niciodat─â c─â ├«n 2019 a ars catedrala Notre-Dame de la Paris.

S─â intr─âm cu ├«ncredere ├«ns─â ├«n 2020. Doar privind structura sa numeric─â ┼či simt c─â va fi un an solar, benefic pentru to┼úi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.