Ce facem astăzi, dacă mîine vine războiul?

28 februarie 2022
Ce facem astăzi, dacă mîine vine războiul? jpeg

Războiul din Ucraina ne arată încă o dată că sîntem cu toții legați unii de ceilalți. Este natural să fim anxioși, speriați, panicați, triști, disperați, revoltați sau chiar deprimați. Și neputincioși. În încercarea de a face față acestor realități copleșitoare și emoțiilor care le însoțesc, sîntem tentați să ne suprainformăm, căutînd o fărîmă de informație care să ne liniștească sau să ne dea o soluție, să criticăm și să acuzăm sau să ne blocăm, fără să ne mai putem ocupa de lucrurile obișnuite ale vieții, care acum ni se par fără sens.

Există acțiuni simple, de bun simț, care, fără a fi salvatoare (în sensul că nu vor face să dispară nici amenințarea, nici emoțiile care ne copleșesc), ne pot ajuta:

Să ne informăm cu măsură, periodic, echilibrat, din surse corecte. Navigarea excesivă de la o pagină la alta, frunzărirea tuturor articolelor postate de prieteni, cunoscuți sau necunoscuți nu fac decît să ne activeze anxietatea la nesfîrșit și să ne blocheze în fața ecranelor, creîndu-ne iluzia că facem ceva, cînd, în fapt, ne accentuează panica și neputința.

Să ne reîntărim legăturile cu oamenii importanți din viața noastră. Avem nevoie unii de ceilalți. Conectarea cu oamenii apropiați ne ajută să ne co-reglăm emoțional și să facem față mai bine realității. În aceste relații, unde sînt rădăcinile și investițiile noastre emoționale, este loc să ne exprimăm temerile, să ne încurajăm unii pe ceilalți, dar și să afirmăm importanța legăturilor dintre noi.

Să facem mișcare. În perioade acute de stres, ciclul de răspuns al organismului se finalizează cu mișcare fizică. Altfel, hormonii stresului eliberați în corp afectează organele și ne slăbesc organismul care e menit să ne poarte și să ne ajute să ne apărăm. Oricît de tentați ar fi să stăm încă cinci minute (care se transformă în multe ore) la știri sau online pentru a vedea ce s-a mai întîmplat, vom fi mult mai bine pregătiți și capabili dacă ieșim la o plimbare, la sală, în grădină sau pur și simplu începem un set de exerciții fizice pe care le-am neglijat de multă vreme.

Să ne restabilim o rutină de îngrijire personală. Odihna la ore regulate (chiar dacă ne e greu să dormim), o dietă cît mai echilibrată (mai ales dacă simțim nevoia să mîncăm compulsiv), timpul de seară cu copiii, întîlnirile periodice cu prietenii dragi, îngrijirea medicală preventivă (mai ales aceea amînată de multă vreme), activitatea fizică, hidratarea, obiceiurile de igienă mentală (relaxare, meditație, rugăciune, terapie, muzică, exerciții de recunoștință, jurnale personale, exprimare artistică etc.), dar și repaos și recreere sînt nevoi pe care le avem pentru a ne menține într-o formă bună, capabili să facem față și să luăm decizii sănătoase.

Să ajutăm cu ceea ce avem de dăruit. Orice contribuție e importantă, fie că e financiară, de timp, de abilități și competențe sau de orice altă natură. Atunci cînd ne angajăm în activități umanitare sau cînd întindem o mînă celor care au nevoie de ajutor în apropierea noastră, nu numai că facem ca lumea lor să fie un pic mai bună (sau nenorocirea lor un pic mai ușurată), ci ne creștem reziliența și acel sentiment global al sensului vieții. Atunci ajungem să conștientizăm că putem trăi pentru ceva mai mult decît propria ființă și propriile nevoi și, astfel, anxietatea care tinde să ne copleșească este conținută mai bine.

Să exersăm compasiunea. Acum nu este momentul pentru critică, reproș sau identificarea celor care nu procedează în conformitate cu simțul nostru de corectitudine. Sînt timpuri în care să ne ocupăm de nevoile noastre, ale tuturor, pe rînd, după urgență și după resursele pe care le avem.

Să nu uităm că viața, atît la nivel macro, social și istoric, cît și la nivel interior, se trăiește sinusoidal, în valuri. Oricît de mult ne-am strădui, nu putem înota mereu înaintea valului. Din cînd în cînd va trebui să luăm o gură mare de aer și să ne avîntăm prin peretele de apă. Pînă cînd valul vine peste noi, avem această viață de trăit, cu rutinele, munca, relațiile și emoțiile ei.

Războiul din Ucraina ne-a învățat că sîntem cu toții interconectați. Vom plăti cu toții un preț pentru ceea ce ce se întîmplă. În același timp, din această interconexiune strălucește și umanitatea din noi, inițiativele, contribuțiile mai mici sau mai mari, mîinile întinse și ajutorul venit de pretutindeni. Și tocmai aici rezidă puterea noastră, a tuturor. Trecem împreună prin acest val dureros, crîncen și cu multe reacții în lanț al istoriei.

Psih. Zenobia Niculiță, lect. univ. dr.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.