Ce caut la Bruxelles?

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
Ce caut la Bruxelles? jpeg

Se zice că la Bruxelles plouă doar de două ori pe an: din ianuarie în iunie şi din iulie în decembrie. Se zice bine. Plouă mărunt, sînt vreo zece grade la prînz iar vîntul bate constant. Tot constantă este şi pasiunea cu care Comisia Europeană ne livrează planuri de revigorare economică irealizabile.

Asta caut la Bruxelles, în primul rînd: răspunsuri la marile nedumeriri care mi-au fost iscate de recentul discurs al domnului Barroso, dedicat redresării economice a statelor membre. Pe scurt, domnia sa anunţă lucruri teribile: salariu/salarii minim(e) la nivel comunitar, subvenţii pentru crearea de noi locuri de muncă pentru categoriile defavorizate şi accent hotărît pe crearea de slujbe în domeniile energiilor regenerabile şi IT-ului. Sincer, nu mi-a venit a crede. Iată scurta mea listă de nedumeriri cărora le caut răspuns pe timpul acestei săptămîni.

Unu: care ar fi ţara căreia sistemul salariului minim i-a făcut bine şi căreia nu i-a adus mai degrabă prejudicii, prin migrarea masivă a angajărilor în sistemul gri de plată (un minim pe ştat, plus bonusuri informale, scutite de taxe)? Care este ţara care a constatat că un salariu minim mai mare creează locuri de muncă? Despre ce fel de salariu minim poţi vorbi într-o uniune europeană în care diferenţele salariale sînt enorme? Nu mai amintim de Marea Britanie, care nici măcar nu are un asemenea animal pe piaţa muncii.

Doi: de unde să vină subvenţiile comunitare pentru noi locuri de muncă? În condiţiile în care Grecia trebuie musai salvată, Italia ar putea avea nevoie de ajutor pronto iar Spania nu s-ar feri din calea unei asistenţe financiare, de unde resurse pentru subvenţii pe piaţa muncii? De unde se va reduce? Din subvenţiile agricole? Niciodată, atîta vreme cît Franţa este stat membru. Din cele pentru dezvoltare regională? Greu de crezut, cu atîţia beneficiari ai Noii Europe. De la cercetare? Nu e cazul, oricum acolo sînt bani puţini. De aceea, am nedumerirea.

Trei: soluţia domnului Barroso – din locuri de muncă create în domeniul energiilor regenerabile sau al IT-ului. Asta e gogoaşa cea mai umflată. Nu intru în amănunte. Dacă aveţi pe computerul dumneavoastră de producţie comunitară (ce o fi aia?) un sistem de operare creat în Uniunea Europeană (imposibil) vreo referire la un soft valoros conceput pe bani comunitari (o fi, dar nu ştiu eu), atunci e clar, nu înţelegeţi ce vreau să zic. Voi, cei care citiţi articolul ăsta pe un laptop fabricat prin China, care merge cu Windows şi pe care scrieţi cu Office, înţelegeţi ce vreau să sugerez despre planurile comisiei.

Cred sincer că nici un membru competent al birocraţiei comunitare nu crede o iotă din planul anunţat recent. Mai degrabă, crede că domnul Barroso este îngrijorat (ca mulţi alţi europeni, de altfel) de ascensiunea mişcărilor extremiste în multe ţări membre sau de locul 3 ocupat de madame Le Pen în Franţa. De aceea, în vremi de criză, nu are decît promisiuni sociale în loc de planuri economice. Aşa aş fi crezut şi eu, numai că faimoasa strategie UE2020 avea trei puncte din patru, ţinînd tot de categoriile defavorizate, şi nu neapărat de creşterea bogăţiei.

Să trecem la chestiuni frivole, pînă oi găsi răspunsuri competente la nelămuriri mai vechi. În scuarul din mijlocul Pieţei Schuman, centrul simbolic al Instituţiilor Comunitare, e un gunoi în strat mai gros decît în fundul cartierului Rahova. În zona Grand Place a început Borduriada varianta Bruxelles. Totul e în mişcare, noroi gros peste tot. Să găseşti locuri la hotel sau la un restaurant este o mare aventură, tocmai a început Convenţia Internaţională a Fructelor de Mare. La sediul NATO, impresionantele bariere anti-tero nu sînt unse de ani. Scîrţîie înfiorător. De aceea, peste drum se construieşte alt sediu. Uriaş. De multe zeci de milioane de dolari. La NATO, calculul e în dolari, nu în euro.

Cît despre domnul Barroso, numele său a devenit brand bun pentru sloganuri publicitare. Pe un autobuz, văd o mare reclamă la un recent-deschis hotel central: „Wake up next door to Barroso!“ („Trezeşte-te uşă-n uşă cu Barroso“). Am rîs zece minute. Înfiorat de eventuala perspectivă. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Cum s-a transformat satul Viscri sub influența Regelui Charles. Localnic: „Era sărăcie mare” FOTO
Potrivit localnicilor, înainte de venirea lui Charles, la Viscri era „mare sărăcie”. Acum sunt multe pensiuni, puncte Gastro Local, afaceri, astfel că fiecare familie are măcar un angajat
image
Ce l-a ruinat pe Irinel Columbeanu și care a fost începutul sfârșitului: „A generat tocarea întregii mele averi”
Fostul miliardar de la Izvorani nu s-a sfiit să vorbească în ultimii ani despre declinul său. Irinel Columbeanu a povestit deschis despre ce l-a ruinat și cum a ajuns să piardă toată averea pe care a deținut-o.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.