Ce-ar fi să cedăm "suveranitatea" fondurilor europene?

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Cînd vine vorba despre planuri ambiţioase, nu ne întrece nimeni. Avem încredere că putem muta munţii din loc. Ce dacă obiectivul de a atrage 3,5 miliarde de euro din fonduri structurale în 2012 a fost ratat? Nu-i nimic! Vom atrage cel puţin 5 în 2013! Este posibil? Da, din moment ce exact aşa a sunat promisiunea pe care noul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, i-a făcut-o direct comisarului pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn, chiar la Bruxelles.

„Pe ce te bazezi?“ Nu ştim dacă oficialul de la Bruxelles, originar din Austria, l-a citit pe Marin Preda, probabil nu, dar chiar era momentul pentru această întrebare moromeţiană. Şi probabil că, la un moment dat, în cursul discuţiilor, chiar a fost pusă, într-o formă sau alta, din moment ce ministrul român a schiţat un răspuns. Aşadar: Guvernul român va da dovadă de toleranţă zero în privinţa conflictului de interese, iar aici va fi puternic implicată chiar Agenţia Naţională de Integritate (poate fi şi un mod subtil de a o „deturna“, într-o anumită măsură, de la a-i „sîcîi“ prea tare pe miniştri sau parlamentari). Bineînţeles, toleranţă zero pentru fraude şi un control strict asupra achiziţiilor publice, punctul cel mai vulnerabil în procesul de absorbţie. Dacă adăugăm şi beneficiile aşteptate prin proiectul regionalizării, atunci eşafodajul speranţelor noastre apare de-a dreptul sublim.

Şi totuşi, dacă am fi suficient de realişti pentru a înota împotriva curentului? Să recunoaştem, mai întîi de toate, că oricîte planuri frumoase ne-am face, administraţia românească este nepregătită pentru procesul de absorbţie. Şi asta indiferent de schimbările politice. Că raportul necinste/incompetenţă poate fi variabil, putem admite, într-o oarecare măsură. Dar indiferent de cîtă prostie şi cîtă hoţie se strecoară în sistem, rezultatul este, pînă la urmă, cam acelaşi.

Şi atunci, de ce nu ar veni România cu ideea de a „externaliza“ marile obiective finanţate din bani europeni? Ar fi vorba despre mari reţele de infrastructură rutieră şi feroviară, despre proiectele de interconectare energetică, despre modernizarea porturilor fluviale şi maritime sau alte programe cu impact pentru întreaga Uniune.

Pur şi simplu, asemenea proiecte ar putea rămîne direct în administrarea Comisiei. Nu are instrumentele necesare pentru a face licitaţii şi a urmări realizarea obiectivelor? Să şi le construiască – rezerve în domeniul resurselor umane chiar există! Iar dacă aceasta cere timp, atunci gestiunea ar putea fi lăsată provizoriu pe seama statelor net contributoare. Trebuie schimbate Tratatele pentru asta? Să propunem!

În definitiv, de ce nu ar fi Comisia şi marile state contributoare interesate într-o legare mai rapidă a porturilor dunărene şi de la Marea Neagră de nordul Europei? De ce nu ar fi interesate în interconectarea reţelelor energetice sau chiar în realizarea unor parcuri industriale, în care tot companiile lor, adică din statele puternice, ar putea să se instaleze? Noi am contribui cu partea noastră de cofinanţare şi, evident, cu cea legislativă. Beneficiile ar fi pentru toţi europenii.

Evident, ar fi selectate pentru a fi gestionate „de la centru“ acele investiţii care vor contribui la atingerea obiectivelor Strategiei 2020. Oricum, începînd cu ciclul bugetar 2014-2020, Comisia va încheia contracte cu statele membre şi regiunile. Statele membre îşi vor asuma angajamentul de a-şi reduce paleta de priorităţi de investiţii, în conformitate cu aceste obiective. Pachetul legislativ propus de comisarul Hahn armonizează normele privind diferite fonduri, dedicate între altele dezvoltării rurale şi afacerilor maritime şi pescuitului, în vederea sporirii coerenţei acţiunii UE. De ce, atunci, nu am merge mai departe, cerînd chiar noi ca proiectele cu cel mai pronunţat impact la nivel european, cuprinse într-o anumită listă de priorităţi, să fie gestionate „centralizat“?

Contribuabilul german, olandez sau suedez ar vedea astfel că banii lui sînt folosiţi mai eficient, că sînt controlaţi mai bine chiar de către autorităţile ţărilor lor şi că nu se pierd în mrejele unor mafii balcanice. Un asemenea mecanism ar semăna mai bine cu un „Plan Marshall“ şi ar da în mai mare măsură cetăţenilor europeni sentimentul de solidaritate şi comuniune de interese. În plus, ţările beneficiare ar avea în faţă un adevărat ghid de bune practici pentru proiectele celelalte, mai mici, care vor rămîne să fie aplicate în plan local, ca şi pînă acum.

Desigur, în replică va putea fi adus argumentul subsidiarităţii: decizia privind folosirea fondurilor europene trebuie adusă cît mai aproape de beneficiar. În teorie, sună bine. Ce ne facem însă cînd, în numele beneficiarului, decizia este confiscată de aşa-zise elite locale, în realitate mafii ale gulerelor albe? Cine este mai aproape de interesul cetăţeanului: Comisia europeană sau baronii locali? Mai aproape în sens politic, fireşte, nu geografic. Ce este mai bine pentru cetăţean: o risipire a resurselor, pe mii şi zeci de mii de proiecte neterminate, care alimentează conturile firmelor „prietene“, ce dirijează mai apoi o parte din bănuţi către campaniile electorale? Sau un set de proiecte cu real impact european?

O asemenea iniţiativă, venită din partea României şi eventual a Bulgariei, ar putea părea interesantă, în procesul de redesenare şi întărire a instituţiilor europene. Bruxelles-ul ar putea deveni, pentru „contributori“ şi „beneficiari“, un adevărat factor de dezvoltare, şi nu imaginea jalnică a unei birocraţii rupte de realităţi.

Ar fi un răspuns sublim la tendinţele centrifuge ale Marii Britanii: o concentrare a „continentului“ pe investiţii pentru dezvoltare, care vor duce la întărirea coeziunii şi, evident, a pieţei unice. Şi o „cedare de suveranitate“ pe care cetăţenii beneficiari ai proiectelor o vor înţelege şi susţine.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cluj Napoca  Foto Primăria Cluj Napoca Facebook 1 jpg
Cluj-Napoca vs Timișoara: Rivalitatea urbană care a aprins internetul
Aflate la peste 300 de kilometri distanță, Cluj-Napoca și Timișoara atrag anual zeci de mii de studenți și sunt considerate două dintre cele mai importante centre universitare din România. Sunt frecvent comparate de tinerii care vor să înceapă aici o nouă viață.
Ziua Copilului în București Foto GOKID
1 Iunie 2025. Top aventuri pentru copii în București și împrejurimi: magie, iluzii, căluți și tramvaie de poveste
1 Iunie 2025 în București: cele mai frumoase activități și evenimente pentru copii, de la magie și ateliere, la aventuri în aer liber și spectacole!
bucatarie jpg
Care este distanța recomandată între frigider și perete? Cum să-l poziționezi pentru evitarea supraîncălzirii și reducerea consumului de energie
Poziționarea corectă a frigiderului în bucătărie nu este doar o chestiune de estetică, ci un aspect esențial pentru funcționarea eficientă și sigură a aparatului.
Salariu - calcule - facturi - bani - facturi FOTO Shutterstock
Topul impozitelor pe venit în Europa: țările cu cele mai mari și cele mai mici cote pentru angajați
România practică din 2018 o cotă de impozit pe venit de 10% aplicabilă tuturor angajaților, însă sunt state europene care percep și de peste trei ori mai mult, în timp ce altele practică o cotă puțin mai mare decât jumătate din ce plătesc românii.
lidia fecioru facebook jpeg
Cum îți dai seama că te înșeală. Lidia Fecioru: „Sunt șapte emoții pe care le trăim”
Gesturile noastre vorbesc adesea mai tare decât cuvintele. Atunci când mințim, înșelăm sau simțim că iubirea se stinge, corpul nostru emite semnale greu de ascuns.
bacalaureat arges
Reforma în Educație începe cu liceul. Experții recomandă mai puțin conținut și mai multă învățare profundă
Ministrul Educației a anunțat că vom avea în curând forma finală a planurilor-cadru (materiile obligatorii) pentru liceu. Mulți actori din Educație așteaptă planuri „curajoase”, în timp ce în sistem rezistența la schimbare este enormă.
Orașul Blaj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (104) JPG
„Mica Romă” a Ardealui, renăscută prin investiții majore. Cum a devenit un oraș mic un model de dezvoltare
Blaj, un oraș cu 18.000 de locuitori din centrul României, pare să fi găsit rețeta succesului în dezvoltare, sprijinit de mari companii private care din anii '90 au fost atrase să investească aici.
tiroida jpg
Alimentul care îți poate afecta tiroida. Mulți îl consumă, însă trebuie evitat consumul excesiv dacă ai deficit de iod
Perioadele de post aduc cu sine un consum crescut de produse vegetale, printre care soia ocupă un loc fruntaș.
Rachete antigrindina Teleorman FOTO Prefectura Teleorman
„Fermierii români nu pot fi sacrificaţi pe altarul superstiţiilor”. Organizațiile agricole cer repunerea în funcțiune a Sistemului Naţional Antigrindină
Organizaţia Interprofesională a producătorilor de Legume şi Fructe - OIPA Legume-Fructe şi Asociaţia Grupurilor şi Organizaţiilor de Producători Agricoli - FRULEG avertizează că suspendarea Sistemului Naţional Antigrindină reprezintă o decizie cu efecte grave şi cer repunerea imediată în funcțiune.