Ce adaugă PSD la Constituţie

În articolul "Care sînt Ťfaptele grave» ale preşedintelui?", publicat aici în urmă cu două săptămîni, arătam că acuzaţiile aduse prin presă de PSD lui Traian Băsescu nu sînt suficente pentru a întruni condiţiile cerute de Constituţie pentru suspendare. Între timp, a apărut şi cererea oficială de suspendare. Nu sînt mari noutăţi faţă de capetele de acuzare discutate în articolul amintit. De această dată, voi face un demers invers: dat fiind că PSD îşi fundamentează acuzaţiile pe Constituţie, voi încerca să duc logica documentului întocmit de social-democraţi mai departe şi să reconstruiesc regulile constituţionale în viziunea PSD. Reaminteam în acel articol că preşedintele se bucură de imunitate pentru declaraţii politice. PSD îşi bazează întregul demers pe ideea că acestă imunitate se aplică "ţinîndu-se seama de specificul funcţiei de preşedinte". Şi cum PSD adaugă la Constituţie constrîngeri suplimentare pentru preşedinte, construieşte practic un argument în cerc vicios: imunitatea se adaptează la funcţie, funcţia este aşa cum interpretăm noi Constituţia, deci nu are imunitate. Al doilea fault al logicii constituţionale este următorul: PSD spune că declaraţiile preşedintelui pot produce efecte, spre deosebire de ale unui parlamentar obişnuit (preşedintele are aceeaşi imunitate ca şi parlamentarii). Deci, declaraţiile sînt echivalente cu "faptele grave" necesare pentru a fi suspendat. Avem aici prima regulă constituţională adăugată de PSD: preşedintele are voie să facă numai acele declaraţii care nu produc efecte. Cum aceste efecte sînt greu de măsurat, de fapt, preşedintele poate să facă numai acele declaraţii despre care opoziţia crede că nu produc efecte. Mergem mai departe pe logica documentului: "În perioada celor doi ani de mandat, preşedintele României a refuzat sau a neglijat să organizeze consultări cu partidele politice atunci cînd au existat momente tensionate sau chiar de criză care impuneau acţiuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare şi de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective naţionale. După numeroase critici şi proteste venite şi din partea opoziţiei, dar şi a mass-media, Traian Băsescu a organizat, în pripă, două consultări cu partidele parlamentare care au fost pur formale, pe teme neimportante şi fără finalitate". A doua adăugire constituţională: preşedintele este obligat să organizeze consultări cu partidele politice de cîte ori acestea cred că există momente tensionate sau de criză. Preşedintele este obligat să le organizeze înainte de protestele opoziţiei şi ale presei, fără să se pripească, iar aceste consultări au obligaţia de a nu fi pur formale, de a fi pe teme importante şi de a avea finalitate. Alt citat: "Preşedintele României a manifestat dispreţ şi aroganţă faţă de partidele politice, indiferent că acestea erau din opoziţie sau de la putere, cu excepţia propriului său partid, Partidul Democrat". Regulă constituţională