Căutînd refugiaţi. În Berlin

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

Ce să fac în dimineața aia, în Berlin? În prima fază, am zis să dau o fugă la noi, la ambasadă. Era aproape de hotel, m-am gîndit să vizitez clădirea și, poate, să am o conversație agreabilă cu vechiul meu coleg de breaslă, domnul ambasador Emil Hurezeanu, numai că Excelența Sa era plecat la București, cu ocazia vizitei președintelui Germaniei în România.

Andrej Ban e din Slovacia. Este fotoreporter și a fost prin Pakistan, Kosovo, Irak sau Liban. A văzut și a fotografiat multe la viața lui. Mă vede în recepția hotelului și mă întreabă ce am de gînd. Îi zic că vreau să mă duc la ambasadă. Rămîne perplex. „Vii pînă la Berlin să studiem viața refugiaților, avem juma’ de zi liberă și tu vrei să îți vizitezi ambasada. Zău că ai fantezie!“ M-am rușinat și… l-am urmat. Făcuse rost de adresa unui centru de primire a refugiaților. Am pornit vitejește cu metroul. Întrebaserăm, înainte: „Este OK să mergem? Avem nevoie de vreo autorizație?“ Ni se spusese că nu e cazul, respectivul centru e deschis, fără gard, direct din trotuar. Ajungem și badigardul ne întreabă cu ce treabă pe-acolo. Nu arătam a refugiați (cel puțin, aparatele foto de la gîtul lui Andrej erau de multe mii de euro). Așa că am ales să zicem adevărul. „Sîntem ziariști, vrem să vedem refugiați…“ „Aveți programare?“ „Păi, de unde să avem? Am venit să vedem, pur și simplu.“ Am fost rugați să așteptăm ofițerul de presă. A venit destul de repede și a început să ne povestească despre biroul LAGeSo (prescurtare de la Landesamt für Gesundheit und Soziales), adică prima instituție germană care vine în contact cu refugiații, asistîndu-i o vreme, pînă la rezolvarea actelor sau cazării. În principiu, doar trei luni, timp în care cei asistați sînt cazați în corturi sau săli de sport, li se oferă trei mese pe zi, în spații amenajate minimal, fără posibilitatea de a găti sau a munci, drept care primesc 146 de euro pe lună, bani de buzunar. Asta face LAGeSo: ia în evidență și livrează un minimum de acte. Celelalte instituții sînt responsabile pentru oarece acte de identitate și acordarea sau refuzarea statutului de refugiat. Doamna purtător de cuvînt este supărată. Din cauză că alte organe ale statului sînt prea încete, termenul de trei luni este prelungit pînă la șase luni sau chiar un an. Fie nu sînt suficient de rapid amprentați și înregistrați, fie nu li se găsește un loc de cazare într-un apartament, unde să intre în faza a doua a așteptării, adică să aibă unde să gătească, să beneficieze de un minimum de intimitate familială și să primească aproximativ 430 de euro pe lună, echivalentul ajutorului social minim în Germania.

„Sistemul este gîtuit, ne batem joc de oamenii ăștia“, ne spune doamna. Întrebăm unde sînt cazați. Curtea instituției este plină de corturi de campanie, dar toate sînt ocupate cu birouri, nu cu paturi. Ne zice că ei sînt doar unitate administrativă, de cazare se ocupă alții. Ne dă o adresă. „Avem nevoie de permis special?“ Ne spune că nu, în nici un caz. Purcedem la drum și găsim o clădire cam sinistră, înconjurată de un gard solid de fier și sîrmă ghimpată. Ne apropiem de poliţiști. „Putem să intrăm, să vorbim cu refugiații?“ Previzibil, ne întreabă dacă avem programare. Ne recunoaștem vinovați. Nu avem. Așa că nu avem voie să intrăm în curte. Polițistul ne spune că el ne-ar lăsa, că nu e nici un secret, numai că ăsta e regulamentul, nu intrăm fără programare. Pînă la urmă, după vreo zece minute, ne lămurim. Nici acolo nu e spațiu de cazare, ci tot un birou LAGeSo, pentru înregistrare și hîrțogărie. Cică locul de cazare ar fi ceva mai departe, pe aceeași stradă. „E voie să intrăm?“ Ne spun că nu e nici o problemă, că e o firmă privată. Pornim într-acolo.

Relativ greu, găsim locul. Două corturi imense, puse pe un teren de sport. Prin curte sînt refugiați. Vrem, totuși, să intrăm în corturi. Intrăm și sîntem opriți cu fermitate.

Restul, săptămîna viitoare!

Călătorie realizată la invitaţia Ministerului Federal de Externe al Republicii Federale Germania şi susţinută de Public Diplomacy Initiativkreis e.V. şi Ambasada Germaniei la Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Cum să oprești căderea părului. 5 seruri făcute în casă care îl întăresc de la rădăcină și îi stimulează creșterea
În mod normal, pierdem între 50 și 100 de fire de păr în fiecare zi. Dar, dacă pierderea depășește această cantitate și părul începe să pară mai subțire sau fără volum, este important să acționăm.
Medici pacient coronavirus COVID 19 pandemie spital terapie intensivă FOTO AFP
Revolta unui rezident: „Nu alegeți medicina. Vă distrugeți viața! Nu ai bani de nimic”
„Bătaie de joc, suferință, stres, lipsa de somn. Pe lângă toate astea un salariu mizer de 4.700-5.000 lei din care nu poți să-ți permiți nimic într-un centru universitar”, astfel descrie viața un rezident din România. În acest context, viitori medici au răspuns la întrebarea: „De ce fac medicina?”
Omul de castane The Chestnut Man Colaj jpg
Thrillerul care face furori pe Netflix și te ține cu sufletul la gură. „L-am văzut în două zile. Încă nu pot dormi”
Descoperă The Chestnut Man, un thriller polițist danez întunecat și captivant de pe Netflix, care a cucerit criticii și fanii cu atmosfera sa sumbră, misterul tulburător și o poveste care nu-ți dă voie să te oprești din vizionare.
Zodia căreia i se schimbă traiectoria în viață, imediat după Paște  Intră într o nouă etapă a vieții, iar totul se așază în favoarea ei png
Zodia care o să cucerească lumea, în luna iulie. Ce au pregătit astrele pentru acest nativ
Luna iulie aduce o energie astrală puternică, iar stelele au decis: Leul este zodia care va cuceri lumea în această perioadă!
Transfăgărășan România cel mai frumos drum rutier de munte conform Top Gear Colaj DMS
Turismul românesc, între anonimat și excursii școlare. Care e marea problemă
România este o țară cu potențial turistic uriaș, dar prea puțin cunoscută turiștilor străini. Cel puțin asta spun specialiștii în Horeca. Iar de vină este slaba promovare a țării la nivel internațional, cu sume derizorii, mult mai mici compartativ cu alte țări europene.
image png
Fulgerul care a ucis 469 de oameni. Cel mai devastator dezastru cauzat de natură în Egipt
Pe 2 noiembrie 1994, satul Dronka din Egipt a fost martorul unei tragedii nemaiîntâlnite. Într-o noapte care părea doar una ploioasă de toamnă, un fulger a lovit un complex militar de rezervoare de combustibil, declanșând o catastrofă fără precedent.
delia velculescu FMI FOTO Proto Thema
Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri
Tema dezbaterilor alianței pro-europene din ultimele zile a fost desemnarea unui premier tehnocrat. Una dintre variantele propuse este Delia Velculescu, fostă șefă a misiunii FMI în Grecia. Un alt nume pus pe masă este cel al economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Și nu numai.
israel atac iran fotox jpeg
Războiul din umbră continuă. Ce pregătește Iranul după lovitura Israelului I INTERVIU
Atacurile Israelului care au vizat Iranul pot degenera într-un conflict regional cu implicații globale, dar niciuna dintre cele două țări nu-și dorește acum un război total, susține analista de politică externă Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai.
mineriada jpeg
14 iunie: 35 de ani de la ziua când peste 10.000 de ortaci au luat cu asalt Piața Universității la îndemnul lui Ion Iliescu
Mitingurile de protest din Piaţa Universităţii împotriva Guvernului condus de Frontul Salvării Naționale au fost reprimate de către forțele de ordine cu ajutorul minerilor din Valea Jiului. Tot pe 14 inie s-a măscuit scriitorul Vasile Alecsandri și președintele SUA, Donald Trump.