Către ieșirea din ipocrizie

Publicat în Dilema Veche nr. 944 din 12 – 18 mai 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Valoarea ultimelor ajutoare americane anunțate pentru Ucraina ajunge la aproximativ 40 de miliarde de dolari. O sumă uriașă care va crește probabil la sfîrșitul anului. Banii ar trebui să acopere cheltuielile pentru sprijin umanitar și militar pînă cîndva în toamnă. Ulterior, fondurile vor fi suplimentate, dacă se va considera necesar. Și e puțin probabil să nu fie. Sînt analiști care estimează că războiul declanșat de Rusia trece zilele acestea din faza de Blitzkrieg ratat în cea de conflict pe termen lung. Optimiștii insistă că, sub sancțiuni și oprobriu internațional, Moscova va căuta o cale de ieșire din dezastrul militar și politic în care se afundă cu fiecare zi care trece. Alții, mai rezervați, aruncînd o privire spre economia totuși rezilientă a Rusiei, cred că Kremlinul are suficiente resurse pentru a continua să împrăștie moarte pentru multă vreme prin cîmpiile și orașele Ucrainei. Și, chiar dacă războiul va înceta, Ucraina are nevoie de ajutor pentru reconstrucție. O analiză recentă a Școlii de Științe Economice din Kiev estima pierderile ucrainene la aproximativ 600 de miliarde de dolari pentru primele două luni de război.

Sprijinul financiar, militar și umanitar pe care Ucraina îl primește în aceste zile e fără precedent de la al doilea război mondial încoace. De altfel, legislația care dă Guvernului american posibilitatea să cheltuiască uriașele sume de bani anunțate este modelată după aceea care a permis Washington-ului să sprijine Marea Britanie și, mai tîrziu, Uniunea Sovietică și alți aliați în urmă cu 80 de ani. Greu de ratat umorul tragic al timpurilor.

Spre deosebire de aproape orice altă inițiativă legislativă a administrației Biden, sprijinul politic pentru ajutorarea Ucrainei e bipartizan. Tentativele, unii ar spune reușite, ale Rusiei de influențare a alegerilor americane nu au fost uitate de democrați. Republicanii par mulțumiți de creșterea cheltuielilor militare și e de așteptat ca atitudinea asta să nu se schimbe chiar dacă la alegerile parlamentare din toamnă culoarea Congresului se va schimba.

Obiectivele? În cuvintele ministrului Apărării, Lloyd Austin, America vrea să slăbească Rusia pînă la punctul în care nu mai e capabilă de „astfel de lucruri” – în traducere, Rusia să nu mai poată invada pe nimeni și, eventual, să aibă probleme interne suficient de mari cît să abandoneze cu totul fanteziile imperiale.

Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor. Însă n-a prea reușit. The New York Times relata zilele trecute o conversație tensionată pe care președintele Biden a fost obligat să o poarte cu Lloyd Austin, Avril Haines – șefa comunității de informații – și cu William Burns, directorul CIA. Președintele era nemulțumit de relatările din presă privind natura informațiilor livrate armatei ucrainene. Informații care au dus la pierderi uriașe de material militar pentru Rusia și, mai ales, la moartea unui număr de generali ai armatei ruse – probabil cel mai mare pentru o perioadă atît de scurtă de timp din toată istoria conflictelor militare.

Temerea lui Joe Biden este că imprevizibilul dictator al Rusiei va considera implicarea americană dincolo de limitele tolerabile și va trece la o fază nouă a războiului. Ce ar putea însemna asta? Nimeni nu știe, dar în astfel de contexte e amintit întotdeauna că Rusia e o putere nucleară. Apoi, faptul că americanii investesc atît mult și atît de public în sprijinirea Ucrainei ajută Kremlinul să tragă tușe mai groase în fotografia evenimentelor pe care o dorește promovată în exterior – aceea a unui conflict direct cu NATO și Statele Unite în care Rusia e cumva victimă.  

Pentru administrația de la Washington genul acesta de narațiune e dăunătoare și din alt punct de vedere. Ideea că americanii sînt cumva agresori, deși pare stupidă, are o oarecare tracțiune în afara Europei. Și în afara Europei, eforturile de a atrage țări ca India sau China de partea democrațiilor occidentale, sau măcar de a le convinge să adopte o poziție de neutralitate rece, suferă. Beijingul ezită între o poziție fățiș antiamericană și una vag constructivă, în timp ce India, dependentă de exporturile militare rusești, continuă să joace același rol al statului nealiniat pe care îl joacă de decenii, oscilînd neangajant între marile puteri fără ca cineva să o ia cu adevărat în serios. Un gigant în termeni de populație, dar un pitic ridicol cînd e vorba de relații internaționale.

Mai degrabă mai devreme decît mai tîrziu, administrația americană va trebui să recunoască public că angajamentul pentru Ucraina e suficient de ferm și de adînc încît nu mai poate pretinde că e vorba doar despre supraviețuirea regimului politic de la Kiev. Lloyd Austin a spus-o deja, probabil o vor recunoaște și alții. Și e probabil bine de precizat că acesta nu e un lucru rău. Ori de cîte ori, în istorie, Rusia a căpătat un pic de încredere în sine, vecinii săi și ordinea internațională au avut de suferit. Un efect direct și benefic al ieșirii din ipocrizia liniei de mesaje actuale va fi și acela al eliminării unor ambiguități din discursul public practicat de europeni. Nuanțele sînt bune și, adesea, necesare, dar uneori e nevoie de poziționări ferme, dublate de consecințe verificabile.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.