Care este vestea cea mai proast─â pentru Europa pe luna februarie?

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

Dac─â a┼č fi profesor la o ┼čcoal─â de jurnalism le-a┼č propune din c├«nd ├«n c├«nd studen┼úilor acest tip de exerci┼úiu ├«n materie de reflec┼úie geopolitic─â. Altfel spus, s─â desemn─âm, cu argumente, ├«mpreun─â, cea mai proast─â ┼čtire a unei anumite perioade de timp, de exemplu a ultimelor ┼čase luni sau a unui an ├«ntreg.

┼×tirile proaste nu lipsesc ├«n ziua de azi ┼či nu au lipsit niciodat─â. Iar jurnalismul, prin natura sa, este mult mai atras de aceast─â ÔÇ×materieÔÇť dec├«t de ┼čtirile bune. Este binecunoscut urm─âtorul ÔÇ×principiuÔÇť: un tren care ajunge la timp nu ├«nseamn─â o ┼čtire, dar dac─â ├«nt├«rzie ├«ncepe s─â devin─â o ┼čtire (iar dac─â ├«nt├«rzie foarte mult, eventual zece ore, cu c─âl─âtorii bloca┼úi f─âr─â ap─â ┼či f─âr─â hran─â ├«n vagoane, atunci avem aproape o ┼čtire senza┼úional─â).

Cum nu s├«nt ├«ns─â profesor, le lansez acest exerci┼úiu geopolitic celor care ├«mi citesc articolele ┼či m─â (v─â) ├«ntreb: care s─â fi fost, pe luna februarie, ┼čtirea cea mai proast─â, cea mai perfid─â, cu consecin┼úele cele mai toxice ├«n perspectiv─â?

S─â fie oare epidemia de coronavirus, ├«ncercare colectiv─â din care deocamdat─â nu am ie┼čit victorio┼či? ┼×i care se apropie de Europa, dovad─â cazurile din nordul Italiei unde activitatea ├«n mai multe localit─â┼úi a fost redus─â la zero, iar popula┼úia invitat─â s─â r─âm├«n─â ├«n case. Aceast─â nou─â epidemie are semnifica┼úia unei repeti┼úii generale pentru ceea ce ar putea deveni ├«ntr-o bun─â zi sf├«r┼čitul civiliza┼úiei. ├Än China, dar ┼či ├«n alte ┼ú─âri, epidemiile au fost considerate din cele mai vechi timpuri drept pedepse divine pentru comportamentele aberante ale oamenilor. Acest nou coronavirus botezat Covid-19 nu va pune cap─ât (sper!) aventurii umane pe planet─â, dar este purt─âtorul unui mesaj puternic legat de fragilitatea edificiului economic ┼či competi┼úional global construit de omÔÇŽ

ÔÇ×├Än fa┼úa Chinei, lumea occidental─â se disloc─â.ÔÇť Am citat titlul unui articol ap─ârut ├«n Le Figaro pe data de 21 februarie, semnat de Isabelle Lasserre, ┼či m─â ├«ntreb dac─â nu cumva ├«n aceast─â formul─â lapidar─â se ascunde cea mai grav─â ┼čtire a lunii februarie. Articolul este ecoul noii Conferin┼úe pe tema securit─â┼úii desf─â┼čurat─â la jum─âtatea lunii februarie la M├╝nchen. Or, reuniunea a pus din nou ├«n lumin─â incapacitatea europenilor de a se proiecta ├«n viitor ca o for┼ú─â de natur─â s─â suscite respect ┼či credibilitate. S-a vorbit, ├«n contextul acestei reuniuni, ┼či despre ÔÇ×dezoccidentalizarea lumiiÔÇť, precum ┼či despre uluitoarea apatie a Germaniei ├«n s├«nul Europei. Imaginea cea mai trist─â pentru Europa a fost, la M├╝nchen, cea oferit─â de ÔÇ×cuplulÔÇť franco-german, numit pe vremuri ÔÇ×locomotivaÔÇť construc┼úiei europene. Pre┼čedintele francez Emmanuel Macron se agit─â, incit─â la trezire general─â, le cere europenilor s─â devin─â autonomi ├«n materie de ap─ârare, propune arsenalul nuclear francez ca baz─â a unei noi strategii complementare ├«n raport cu NATO ┼či cu Statele UniteÔÇŽ Iar la cel─âlalt cap─ât al mesei, cancelara Angela Merkel ascult─â placid─â, ne├«ncrez─âtoare, consider├«nd c─â toat─â ÔÇ×gesticula┼úiaÔÇť lui Macron este destinat─â ├«nt─âririi rolului Fran┼úei ├«n s├«nul Uniunii Europene. Ce ne facem cu acest ÔÇ×cupluÔÇť care nu mai comunic─â ┼či nu mai pare animat de acelea┼či obiective?

Luna februarie a mai fost marcat─â de o reuniune, cea de pe 21 februarie de la Bruxelles, c├«nd europenii au ├«ncercat s─â se pun─â de acord ├«n privin┼úa bugetului comun. Un nou fiasco. ┼×i o nou─â ├«ntrebare: ├«n materie de gust amar ┼či de consecin┼úe negative durabile, care dintre cele dou─â reuniuni vi se pare c─â trebuie pus─â pe locul ├«nt├«i, cea de la M├╝nchen sau cea de la Bruxelles?  

Dintre semnalele de alarm─â ale lunii februarie mi-a mai r─âmas  unul ├«n minte, legat de islamul radical. ÔÇ×Cur├«nd va fi prea t├«rziuÔÇť, nu vom mai putea ├«nvinge islamul radical ├«n Fran┼úa ┼či ├«n Europa. Este ceea ce d─â de ├«n┼úeles, ├«n publica┼úia Le Journal du Dimanche, senatorul Bruno Retailleau. Analiza sa completeaz─â un discurs pronun┼úat de ┼čeful statului francez pe tema ÔÇ×separatismului islamistÔÇť ┼či a ├«ncerc─ârii islamului radical de a crea o societate paralel─â ├«n Fran┼úa, dar ┼či ├«n alte ┼ú─âri ale Europei occidentale. S─â fie oare aceasta vestea cea mai proast─â pe luna februarie, aceasta c─â europenii au acceptat treptat, cu naivitate, ├«n s├«nul comunit─â┼úii lor democratice, o ideologie totalitar─â imposibil de extirpat ├«n prezent?

┼×i dac─â vestea cea mai ├«ngrijor─âtoare este, de fapt, atentatul comis pe 19 februarie de un extremist de dreapta german la Hanau, unde printre cele nou─â victime ale sale se num─âr─â ┼či un rom├ón? Dorin┼úa acestui suprematist alb era de a ucide c├«t mai mul┼úi musulmani, semn c─â o alt─â ideologie ├«ntunecat─â, de natur─â s─â duc─â la r─âzboi civil, fermenteaz─â ├«n Europa.

Sigur, ve┼čtile proaste nu se pot ierarhiza, iar ceea ce scriu eu ├«n privin┼úa lor este, de fapt, un joc. Mai exist─â ┼či aceast─â zical─â, c─â o veste proast─â nu vine niciodat─â singur─â. Ea se refer─â la persoane individuale, pentru c─â atunci c├«nd e vorba de un continent ve┼čtile proaste vin, de fapt, ├«n stoluri. Iar din ÔÇ×stolulÔÇť lunii februarie ┼úin s─â mai semnalez una, rezumat─â de un titlu pe coperta revistei LÔÇÖExpress: ÔÇ×Universitatea, noul bastion al cenzuriiÔÇť. Revista depl├«nge ofensiva g├«ndirii politice corecte de tip anglo-saxon ├«n universit─â┼úile franceze ┼či descrie situa┼úii inimaginabile p├«n─â nu demult: conferin┼úe anulate, cursuri ├«ntrerupte sau contestate violent, profesori insulta┼úi. S─â fie poate aceasta cea mai proast─â veste pentru Europa, ┼či anume c─â ├«n Fran┼úa, ┼úara prin excelen┼ú─â a libert─â┼úii academice, se ├«nt├«mpl─â a┼ča ceva?

Matei Vi╚Öniec este scriitor, dramaturg ╚Öi jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.