Carantină, imigranți, rachete…

Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

După ce Austria a anunțat că persoanele nevaccinate vor trebui să rămînă în carantină, la Viena au avut loc demonstrații de protest. „Corpul meu, decizia mea” se putea citi pe unele dintre bannerele purtate de protestatari. Procentul de persoane vaccinate este în Austria de 65% din populație, o proporție respectabilă dacă ne uităm dinspre Est și absolut insuficientă dacă urmărim datele de infectare. În total, aproximativ două milioane de austrieci vor rămîne blocați în case pentru minimum zece zile. Carantina se va prelungi dacă statisticile dovedesc că măsura este insuficientă. Hotărîrea Guvernului de la Viena este menită să prevină o eventuală aglomerare a spitalelor pînă dincolo de limita la care acestea pot face față nevoilor pacienților. Comparați asta cu nesfîrșitele bîlbe și ezitări ale autorităților române care au asistat pasive la intrarea în semicolaps a sistemului public de sănătate și a fost nevoie de sprijinul altor state pentru preluarea unora dintre pacienții aflați în stare gravă. 

 Criza imigranților de la granița dintre Belarus și Polonia, despre care scriam săptămîna trecută, ia amploare. Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk. În replică, Aleksandr Lukașenko a amenințat că va opri tranzitul de gaze dintre Rusia și Uniunea Europeană. Intervenția bielorusului a fost surprinzătoare inclusiv pentru aliatul Vladimir Putin, care a intervenit imediat și a precizat că o astfel de evoluție ar fi ilegală. Pe de altă parte, președintele Rusiei este acuzat în Occident că se folosește de ambițiile tîmpe ale colegului din Belarus pentru a destabiliza Uniunea Europeană și NATO. O conversație de mai bine de două ore între liderul de la Kremlin și președintele Emmanuel Macron al Franței s-a încheiat fără ca cei doi să reușească să se pună de acord asupra originilor crizei, însă, potrivit declarațiilor unui consilier de la Palatul Élysée, ambii lideri au fost de acord că trebuie luate măsuri care să domolească tensiunile. 

 S-a spus adesea în ultimele luni că nivelul relațiilor dintre Rusia și Vest se află la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece încoace. Afirmația e confirmată aproape zilnic, iar ultima dovadă este luarea de poziție publică a NATO legată de mișcările militare ruse. Secretarul general al organizației,  Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să dea dovadă de transparență în privința intențiilor sale după ce la granița dintre Rusia și Ucraina a fost observată o creștere semnificativă a numărului de militari ruși. E vorba, potrivit estimărilor ucrainene, de aproximativ 100.000 de militari ruși aflați în Crimeea – peninsulă anexată de Rusia în 2014 – și la est de Donbas, o regiune ucraineană în care Rusia sprijină activ mai multe mișcări separatiste. Presa americană relata recent că serviciile de informații ale Washington-ului au avertizat guvernele europene că există un risc semnificativ ca Rusia să decidă o invazie a Ucrainei. Generalul britanic Nick Carter a spus, la rîndul său, într-un interviu că, deși speră să nu izbucnească un război, „NATO trebui să fie pregătit și pentru această variantă”.

Atunci cînd răspunde îngrijorărilor occidentale, Rusia spune aceleași două lucruri. Primul dintre ele e că Vestul este „alarmist”. Al doilea e o acuzație permanentă cu privire la activitatea militară occidentală din Marea Neagră. Regiunea Mării Negre, pe care Moscova o vede, după cum spunea fostul președinte Traian Băsescu, drept un soi de „lac rusesc”, este de ani de zile unul dintre principalele spații în care cele două părți își testează reciproc rezistența la stres și capacitatea de reacție. Adevărat, fără incidente majore pînă acum, însă nu e nevoie de mai mult de unul. 

 O contribuție serioasă la tradiționalul schimb de acuzații Rusia-Occident a avut loc cu ocazia testării unei rachete rusești antisatelit. Pe scurt, rușii au distrus un satelit sovietic scos din activitate, iar rezultatul direct al acestui exercițiu a fost că mii de rămășițe orbitează acum în jurul Pămîntului punînd în pericol alți sateliți. Mai mult, în pericol se află și Stația Spațială Internațională, ai cărei astronauți au fost obligați să intre temporar în capsulele de salvare ce i-ar fi putut aduce înapoi pe Pămînt în situația unui pericol iminent. Între aceștia se află și doi ruși. Agenția Spațială Rusă a minimalizat incidentul, precizînd că astronauții nu s-au aflat nici un moment în pericol. O opinie deloc împărtășită de Guvernul american, care a calificat incidentul drept „iresponsabil și periculos”.

 Un fel de veste bună vine de pe alt front – acela al relațiilor sino-americane. Președinții Xi Jinping și Joe Biden au purtat o discuție neobișnuit de lungă în cadrul unui așa-numit summit virtual. După conversația de patru ore nu au existat concluzii sau soluții pentru lunga listă de probleme care tensionează relațiile bilaterale. Însă simpla existență a întîlnirii arată că atît Washington-ul, cît și Beijingul simt nevoia unui reset sau măcar a punerii sub control a retoricii care, de ani de zile, constă mai ales în acuzații și contraacuzații din ce în ce mai încrîncenate.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.