Carantină, imigranți, rachete…

După ce Austria a anunțat că persoanele nevaccinate vor trebui să rămînă în carantină, la Viena au avut loc demonstrații de protest. „Corpul meu, decizia mea” se putea citi pe unele dintre bannerele purtate de protestatari. Procentul de persoane vaccinate este în Austria de 65% din populație, o proporție respectabilă dacă ne uităm dinspre Est și absolut insuficientă dacă urmărim datele de infectare. În total, aproximativ două milioane de austrieci vor rămîne blocați în case pentru minimum zece zile. Carantina se va prelungi dacă statisticile dovedesc că măsura este insuficientă. Hotărîrea Guvernului de la Viena este menită să prevină o eventuală aglomerare a spitalelor pînă dincolo de limita la care acestea pot face față nevoilor pacienților. Comparați asta cu nesfîrșitele bîlbe și ezitări ale autorităților române care au asistat pasive la intrarea în semicolaps a sistemului public de sănătate și a fost nevoie de sprijinul altor state pentru preluarea unora dintre pacienții aflați în stare gravă. 

● Criza imigranților de la granița dintre Belarus și Polonia, despre care scriam săptămîna trecută, ia amploare. Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk. În replică, Aleksandr Lukașenko a amenințat că va opri tranzitul de gaze dintre Rusia și Uniunea Europeană. Intervenția bielorusului a fost surprinzătoare inclusiv pentru aliatul Vladimir Putin, care a intervenit imediat și a precizat că o astfel de evoluție ar fi ilegală. Pe de altă parte, președintele Rusiei este acuzat în Occident că se folosește de ambițiile tîmpe ale colegului din Belarus pentru a destabiliza Uniunea Europeană și NATO. O conversație de mai bine de două ore între liderul de la Kremlin și președintele Emmanuel Macron al Franței s-a încheiat fără ca cei doi să reușească să se pună de acord asupra originilor crizei, însă, potrivit declarațiilor unui consilier de la Palatul Élysée, ambii lideri au fost de acord că trebuie luate măsuri care să domolească tensiunile. 

● S-a spus adesea în ultimele luni că nivelul relațiilor dintre Rusia și Vest se află la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece încoace. Afirmația e confirmată aproape zilnic, iar ultima dovadă este luarea de poziție publică a NATO legată de mișcările militare ruse. Secretarul general al organizației,  Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să dea dovadă de transparență în privința intențiilor sale după ce la granița dintre Rusia și Ucraina a fost observată o creștere semnificativă a numărului de militari ruși. E vorba, potrivit estimărilor ucrainene, de aproximativ 100.000 de militari ruși aflați în Crimeea – peninsulă anexată de Rusia în 2014 – și la est de Donbas, o regiune ucraineană în care Rusia sprijină activ mai multe mișcări separatiste. Presa americană relata recent că serviciile de informații ale Washington-ului au avertizat guvernele europene că există un risc semnificativ ca Rusia să decidă o invazie a Ucrainei. Generalul britanic Nick Carter a spus, la rîndul său, într-un interviu că, deși speră să nu izbucnească un război, „NATO trebui să fie pregătit și pentru această variantă”.

Atunci cînd răspunde îngrijorărilor occidentale, Rusia spune aceleași două lucruri. Primul dintre ele e că Vestul este „alarmist”. Al doilea e o acuzație permanentă cu privire la activitatea militară occidentală din Marea Neagră. Regiunea Mării Negre, pe care Moscova o vede, după cum spunea fostul președinte Traian Băsescu, drept un soi de „lac rusesc”, este de ani de zile unul dintre principalele spații în care cele două părți își testează reciproc rezistența la stres și capacitatea de reacție. Adevărat, fără incidente majore pînă acum, însă nu e nevoie de mai mult de unul. 

● O contribuție serioasă la tradiționalul schimb de acuzații Rusia-Occident a avut loc cu ocazia testării unei rachete rusești antisatelit. Pe scurt, rușii au distrus un satelit sovietic scos din activitate, iar rezultatul direct al acestui exercițiu a fost că mii de rămășițe orbitează acum în jurul Pămîntului punînd în pericol alți sateliți. Mai mult, în pericol se află și Stația Spațială Internațională, ai cărei astronauți au fost obligați să intre temporar în capsulele de salvare ce i-ar fi putut aduce înapoi pe Pămînt în situația unui pericol iminent. Între aceștia se află și doi ruși. Agenția Spațială Rusă a minimalizat incidentul, precizînd că astronauții nu s-au aflat nici un moment în pericol. O opinie deloc împărtășită de Guvernul american, care a calificat incidentul drept „iresponsabil și periculos”.

● Un fel de veste bună vine de pe alt front – acela al relațiilor sino-americane. Președinții Xi Jinping și Joe Biden au purtat o discuție neobișnuit de lungă în cadrul unui așa-numit summit virtual. După conversația de patru ore nu au existat concluzii sau soluții pentru lunga listă de probleme care tensionează relațiile bilaterale. Însă simpla existență a întîlnirii arată că atît Washington-ul, cît și Beijingul simt nevoia unui reset sau măcar a punerii sub control a retoricii care, de ani de zile, constă mai ales în acuzații și contraacuzații din ce în ce mai încrîncenate.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.