Calea spre premodernitate a Rusiei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie ÔÇô 6 iulie 2022
image

Scriitorul rus Piotr Ceaadaev spunea despre ╚Ťara sa: ÔÇ×Niciodat─â nu am evoluat al─âturi de alte popoare, nu s├«ntem ├«nrudi╚Ťi cu nici unul dintre marile neamuri omene╚Öti, locul nostru nu e nici ├«n Vest, nici ├«n Est ╚Öi nu ├«mp─ârt─â╚Öim nici una dintre tradi╚Ťii. Situa╚Ťi cumva ├«n afara timpuluiÔÇŁ ÔÇô scria el ÔÇô ÔÇ× nu am fost influen╚Ťa╚Ťi de educa╚Ťia universal─â a umanit─â╚ŤiiÔÇŁ.

Aceste cuvinte au fost scrise ├«n anul 1829. ÔÇ×Ghicitoarea ├«nf─â╚Öurat─â ├«ntr-un mister, ├«n interiorul unei enigmeÔÇŁ ÔÇô dup─â cum descria Winston Churchill Rusia, cu aproape un secol mai t├«rziu ÔÇô e ╚Öi ├«n ziua azi departe de a fi dezlegat─â. Filozoful John Gray a scris de cur├«nd c─â pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚Ťelege. ├Än aceast─â lume, r─âzboiul r─âm├«ne o parte permanent─â a experien╚Ťei umane, iar luptele pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte pentru teritoriu ╚Öi resurse pot izbucni ├«n orice moment; fiin╚Ťe umane ucid ╚Öi mor ├«n numele unor viziuni misticeÔÇŁ. Acesta e motivul pentru care comentatorii occidentali ╚Öi liberalii ru╚Öi s├«nt ului╚Ťi de a╚Öa-numita ÔÇ×opera╚Ťiune militar─â special─âÔÇŁ din Ucraina.

Explicarea ac╚Ťiunilor lui Putin pornind de la personalitatea sa e cea mai la ├«ndem├«n─â ÔÇô ╚Öi cea mai facil─â. Dar Putin nu ac╚Ťioneaz─â nici ca un juc─âtor de ╚Öah expert, calcul├«nd fiecare mutare, nici ca un conduc─âtor ├«mb─âtat de putere sau de steroizi.

Putin are mai degrab─â o viziune distorsionat─â ÔÇô sau unilateral─â, cel pu╚Ťin ÔÇô asupra istoriei ruse╚Öti ╚Öi ├«n privin╚Ťa a ceea ce constituie ├«nsu╚Öirea special─â a Rusiei. Ceea ce nu explic─â vasta sus╚Ťinere popular─â ╚Öi intelectual─â a nara╚Ťiunii justificative ruse╚Öti cu privire la Ucraina. Cu to╚Ťii s├«ntem ├«ntr-un anumit grad prizonierii propriilor mituri na╚Ťionale. Doar c─â mitologia ruseasc─â e ├«n contratimp cu ÔÇ×educa╚Ťia universal─â a umanit─â╚ŤiiÔÇŁ.

Ne a╚Ötept─âm ca Rusia s─â se comporte, de bine, de r─âu, ca un stat-na╚Ťiune european, modern sau chiar postmodern, dar uit─âm c─â ea a ratat trei etape cruciale ale moderniz─ârii europene. Mai ├«nt├«i, dup─â cum a scris Iuri Senokosov, Rusia nu a avut parte nici de Reform─â ╚Öi nici de Iluminism. Asta, argumenteaz─â Senokosov, deoarece ÔÇ×iob─âgia a fost abolit─â abia ├«n 1861 ╚Öi sistemul autocra╚Ťiei ruse╚Öti s-a pr─âbu╚Öit abia ├«n 1917 [ÔÇŽ] ╚Öi a fost restabilit rapidÔÇŁ. Ca atare, Rusia nu a parcurs niciodat─â perioada civiliza╚Ťiei burgheze care a schi╚Ťat, ├«n Europa, proiectul statului constitu╚Ťional.

├Än al doilea r├«nd, Rusia a fost ├«ntotdeauna un imperiu ╚Öi niciodat─â un stat-na╚Ťiune. Autocra╚Ťia e forma ei fireasc─â de guvernare. Iar pentru actualul ei ╚Ťar, dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991 a reprezentat o profanare a istoriei ruse╚Öti.

A treia etap─â lips─â, legat─â de absen╚Ťa primelor dou─â, a fost capitalismul liberal, pe care Rusia l-a experimentat ├«n mod limitat ╚Öi pentru o perioad─â scurt─â de timp. Marx insista c─â faza capitalist─â a dezvolt─ârii economice trebuie s─â precead─â socialismul, deoarece orice tentativ─â de a construi o economie industrial─â pe terenul arhaic al primitivismului ╚Ť─âr─ânesc duce fatalmente la despotism.

Or, exact asta exprima formula revolu╚Ťionar─â a lui Lenin: ÔÇ×Puterea sovietic─â plus electrificarea ├«ntregii ╚Ť─âriÔÇŁ. Lenin, un oportunist briliant, se ├«nscria ├«n tradi╚Ťia marilor ╚Ťari reformatori care au ├«ncercat s─â occidentalizeze societatea ruseasc─â pornind de la v├«rf. Petru cel Mare a dispus ca b─ârba╚Ťii ru╚Öi s─â-╚Öi rad─â b─ârbile ╚Öi i-a instruit pe boierii s─âi: ÔÇ×Nu ├«nfuleca╚Ťi ca porcii, nu v─â scobi╚Ťi ├«ntre din╚Ťi cu cu╚Ťitul, nu ╚Ťine╚Ťi p├«inea pe piept c├«nd t─âia╚Ťi o felieÔÇŁ.

├Än secolul al XIX-lea, rela╚Ťia Rusiei cu Europa a c─âp─âtat o nou─â dimensiune, odat─â cu ideea ÔÇ×omului nouÔÇŁ ÔÇô un personaj occidental inextricabil legat de filozofia iluminist─â, un entuziast al ╚Ötiin╚Ťei, al pozitivismului ╚Öi ra╚Ťionalismului. Acest personaj apare, cu numele Stoltz, ├«n romanul Oblomov (1859) al lui Ivan Goncearov. ├Än romanul lui Ivan Turgheniev P─ârin╚Ťi ╚Öi copii (1862), el e ÔÇ×copilulÔÇŁ nihilist Bazarov, care glorific─â ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi blameaz─â tradi╚Ťiile ira╚Ťionale al familiei sale. Romanul Ce-i de f─âcut? (1863) al lui Nikolai Cern├«╚Öevski, care a avut o puternic─â influen╚Ť─â asupra lui Lenin, imagineaz─â o societate din sticl─â ╚Öi o╚Ťel, cl─âdit─â pe baze ╚Ötiin╚Ťifice.

Datorit─â slabei ├«nr─âd─âcin─âri ├«n cultura rus─â, aceste proiec╚Ťii futuriste au dus la o revolt─â ╚Ť─âr─âneasc─â literar─â. ├Änsemn─âri din subteran─â a lui Feodor Dostoievski, publicat─â ├«n 1864, nu numai c─â a devenit unul din textele canonice al slavofiliei cre╚Ötine, dar a st├«rnit interoga╚Ťii profunde cu privire la substan╚Ťa ├«ns─â╚Öi a modernit─â╚Ťii.

Bol╚Öevicii au ├«ntreprins cea mai mare ├«ncercare colectiv─â de a transpune ÔÇ×omul nouÔÇŁ din literatur─â ├«n lumea real─â ╚Öi au ├«n╚Ťeles, asemenea lui Petru cel Mare, c─â pentru a transforma o societate e necesar─â transformarea membrilor ei. Ei au lansat, cu participarea arti╚Ötilor avangardi╚Öti de prim rang ai vremii, un efort concertat de modernizare a mentalit─â╚Ťii oamenilor ╚Öi de cultivare a con╚Ötiin╚Ťei lor revolu╚Ťionare. Ru╚Öii urmau s─â devin─â ÔÇ×oamenii noiÔÇŁ cu spirit ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi colectivist, care vor ajuta la construc╚Ťia utopiei comuniste.

Ceea ce a constituit, probabil, cel mai mare e╚Öec. Odat─â cu Stalin, care considera, ├«n 1936, c─â socialismul s-a ├«nf─âptuit, ╚Öi cu o literatur─â ╚Öi o art─â realist-socialist─â dirijat─â de stat, care exalta misticismul mai presus de ╚Ötiin╚Ť─â, visele sovietice ale ÔÇ×omului nouÔÇŁ au r─âmas vise. Renun╚Ťarea la ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi logic─â a supravie╚Ťuit pr─âbu╚Öirii Uniunii Sovietice ╚Öi e, ├«n prezent, tendin╚Ťa care anim─â guvernarea lui Putin. Propria sa mitologie bazat─â pe credin╚Ť─â, rela╚Ťia nefireasc─â de simbioz─â cu patriarhul ortodox Kiril I al Moscovei, denaturarea istoriei ╚Öi negarea realit─â╚Ťii arat─â gradul ├«n care Rusia se distan╚Ťeaz─â de Europa contemporan─â.

├Än cartea sa din 2003 The Breaking of Nations, Robert Cooper, fost diplomat al Uniunii Europene, considera c─â viitorul Rusiei e ├«nc─â deschis. Semnarea Tratatului cu privire la For╚Ťele Armate Conven╚Ťionale ├«n Europa (FACE) ╚Öi inten╚Ťiile de mai t├«rziu ale Rusiei de a se al─âtura NATO ar─âtau c─â ÔÇ×elementele postmoderne ├«ncercau s─â ias─â la suprafa╚Ť─âÔÇŁ. Dac─â aceast─â tendin╚Ť─â de apropiere a fost z─âd─ârnicit─â de arogan╚Ťa vestic─â sau de incompatibilitatea ruseasc─â va fi ├«ndelung dezb─âtut. ├Än 2004, Putin a renun╚Ťat la majoritatea tendin╚Ťelor sale liberale ╚Öi s-a orientat spre tradi╚Ťionalism. ├Än clasificarea lui Cooper, Rusia e un stat modern premodern.

├Än urma invad─ârii Cehoslovaciei din 1968, scriitorul ceh Milan Kundera a refuzat s─â adapteze teatral Idiotul lui Dostoievski. ÔÇ×Universul dostoievskian al gesturilor bombastice, al profunzimilor tenebroase ╚Öi al sentimentalit─â╚Ťii agresive mi-a repugnatÔÇŁ, spunea Kundera. ├Än aceste profunzimi tenebroase, dincolo de fa╚Ťada ra╚Ťional─â, putem ├«ntrez─âri r─âzboiul lui Putin.

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de Economie politic─â la Universitatea Warwick, a fost director neexecutiv al companiei petroliere private ruse╚Öti PJSC Russneft, din 2016 p├«n─â ├«n 2021.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.