C─âile franceze ale crizei

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
C─âile franceze ale crizei png

Fran┼úa este ├«n deriv─â. Potrivit sondajelor de opinie, popularitatea lui Nicolas Sarkozy a sc─âzut la cel mai mic nivel ├«nregistrat de zeci de ani de c─âtre un pre┼čedinte francez. S─âpt─âm├«na trecut─â, doi mini┼čtri au demisionat, dar agita┼úia parlamentar─â ┼či a presei continu─â, alimentat─â de acuzele de ÔÇ×conflict de intereseÔÇť ├«mpotriva unui ministru suspectat de corup┼úie ├«n leg─âtur─â cu str├«ngerea de fonduri pentru campania preziden┼úial─â a lui Sarkozy. 

Unii mini┼čtri nu se simt ├«ns─â prea leza┼úi de percep┼úia public─â atunci c├«nd folosesc fonduri publice ┼či este foarte clar c─â atmosfera politic─â a devenit otr─âvitoare. Atmosfera din Parlament este execrabil─â, iar asta ar putea fi ├«ndeajuns pentru a r─âsturna Guvernul, vot├«nd o mo┼úiune de cenzur─â. Dar Constitu┼úia proclamat─â de Generalul Charles de Gaulle este puternic─â, iar Sarkozy va r─âm├«ne pe pozi┼úii p├«n─â la finele mandatului s─âu, ├«n 2012. De asemenea, ├«n ajutorul pre┼čedintelui francez vin ┼či slabele ┼čanse electorale ale Partidul Socialist, aflat ├«n opozi┼úie. Dimensiunile crizei politice din Fran┼úa par a fi dispropor┼úionate ├«n raport cu situa┼úia real─â ├«n care se afl─â ┼úara. Mai exact, Fran┼úa a fost serios lovit─â de criza financiar─â global─â ┼či declinul economic. Cu toate acestea, consecin┼úele au fost mai pu┼úin dramatice dec├«t ├«n multe alte ┼ú─âri europene. 

Dou─â dintre cele trei ┼ú─âri baltice ┼či Grecia se afl─â ├«ntr-un mare impas financiar. Cam aceasta este situa┼úia ┼či ├«n Portugalia, Spania, Ungaria ┼či Islanda. Irlanda, Belgia, Italia ┼či Marea Britanie nu s├«nt ├«nc─â la ad─âpost de pericol, din cauza marilor datorii publice sau a deficitelor de cont curent. Dar Olanda ┼či Austria ┼či ÔÇô ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â ÔÇô Germania ┼či Fran┼úa se situeaz─â ceva mai bine. 

Pe termen scurt, situa┼úia din Germania este mai pu┼úin grav─â dec├«t ├«n Fran┼úa. Balan┼úa comercial─â e pozitiv─â, ┼či per total, datoria public─â nu e at├«t de ridicat─â ca ├«n alte ┼ú─âri. ├Än ciuda ratei ridicate a ┼čomajului ┼či a cre┼čterii economice mici, Germania nu se confrunt─â cu o amenin┼úare pe termen scurt la adresa stabilit─â┼úii macroeconomice, de┼či popula┼úia ┼ú─ârii este ├«n sc─âdere, iar ├«mb─âtr├«nirea va implica provoc─âri enorme ├«n deceniile ce urmeaz─â. 

Situa┼úia pe termen scurt a Fran┼úei este mai mult dec├«t ├«ngrijor─âtoare. Deficitul fiscal este mai mare de 6% din PIB, balan┼úa comercial─â este negativ─â, iar datoria public─â ÔÇô de┼či mai mic─â dec├«t ├«n tot restul ┼ú─ârilor europene, except├«nd Germania ┼či Olanda ÔÇô este totu┼či 80% din PIB. Fran┼úa are nevoie urgent─â de reforme structurale, iar pentru acestea e nevoie de un guvern puternic. Bine├«n┼úeles, comportamentul lipsit de etic─â al oficialilor ÔÇô aflat la originea actualei crize ÔÇô este de neacceptat. Dar, ├«n cazul ├«n care cre┼čterea economic─â ar fi fost mai mare, iar rata ┼čomajului ar fi fost ├«n sc─âdere, aceste scandaluri nu ar fi c─âp─âtat propor┼úii at├«t de dramatice. 

Doi factori intensific─â presiunea pus─â pe Sarkozy. ├Än primul r├«nd, opinia public─â este din ce ├«n ce mai con┼čtient─â de faptul c─â e nevoie urgent─â de politici simple ┼či eficiente, mai ales ├«n domeniul pensiilor, al asigur─ârilor de s─ân─âtate, precum ┼či ├«n organizarea statului. ├Än al doilea r├«nd, ├«n ultimele decenii, ├«ntreba┼úi ce ├«i face pe ei ferici┼úi, cum ├«┼či v─âd viitorul personal, dar ┼či al ┼ú─ârii lor, francezii s-au declarat ├«n propor┼úie de 10 p├«n─â la 20% mai pesimi┼čti dec├«t alte na┼úii. Economia de pia┼ú─â e mai pu┼úin popular─â ├«n Fran┼úa nu doar fa┼ú─â de toate celelalte ┼ú─âri europene ori SUA, dar ┼či fa┼ú─â de ┼ú─âri precum China sau Rusia! Este viitorul mai bun? Toate ┼ú─ârile emergente r─âspund pozitiv. Acesta este ┼či r─âspunsul majoritar al Statelor Unite ┼či al Europei. Dar ├«n Fran┼úa, majoritatea spune ÔÇ×nuÔÇť. Acest pesimism profund militeaz─â contra oric─ârei dezbateri publice sau reforme ┼či exagereaz─â importan┼úa actualei crize politice. 

Din 1930, c├«nd au fost create primele institute de sondaje ├«n Statele Unite, Marea Britanie ┼či Fran┼úa, au fost puse ├«ntreb─âri despre fericire ┼či despre percep┼úia viitorului. La ├«nceput, francezii au dat r─âspunsuri asem─ân─âtoare altor na┼úiuni. Dar ├«n iunie 1940, cerul s-a pr─âbu┼čit peste ei. Aceast─â ┼úar─â ultra-centralizat─â ┼či orgolioas─â, unde statul avea o importan┼ú─â mai mare ca ├«n alte p─âr┼úi, iar armata triumfase ├«n at├«tea r─âzboaie, a fost martora unui colaps total ├«n decurs de doar dou─â s─âpt─âm├«ni. Un guvern care nu rezultase din alegeri, capitul├«nd ├«n fa┼úa lui Hitler, a oferit un viitor limitat, provincial, cu iz de vasalitate. Francezii nu ┼či-au revenit de fapt niciodat─â dup─â acea traum─â. ├Än ciuda rena┼čterii ├«nfloritoare de dup─â r─âzboi, ├«nfr├«ngerea moral─â a elitei ┼či ezitarea sistemului politic au r─âmas ├«n mentalul colectiv. Pesimismul extrem a devenit ceva permanent, f─âc├«nd imposibil de atins un consens ÔÇô un impas ad├«ncit ┼či de slaba dezvoltare a societ─â┼úii civile din Fran┼úa. A┼ča c─â s├«nt de a┼čteptat ┼čocuri puternice. Balansarea fondurilor bugetului public, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â nu pun─â ├«n pericol cre┼čterea economic─â ┼či locurile de munc─â, cere un guvern stabil ┼či capabil ÔÇô ┼či timp. Marea Britanie ┼či Germania au g─âsit r─âspunsuri la aceste nevoi. O va face ┼či Fran┼úa? 

Moroc─âno┼čii, pl├«ng─âcio┼čii ┼či intratabilii francezi au demonstrat de multe ori c─â s├«nt capabili s─â-┼či revin─â. Iluminismul, la urma urmei, s-a n─âscut ├«n Fran┼úa. Exist─â de asemenea Revolu┼úia Francez─â, episodul Napoleon, b─ât─âlia de la Marne ÔÇô c├«┼čtigat─â ├«n 1914 datorit─â ini┼úiativei spontane atunci c├«nd guvernul ┼či statul au cedat ÔÇô ┼či marea rena┼čtere din 1945-1950. 

De asemenea, rata na┼čterilor este mai mare ├«n Fran┼úa dec├«t ├«n toate celelalte ┼ú─âri europene, iar aceasta este de fapt cheia revitaliz─ârii genera┼úiilor. ├Än urm─â cu 30 de ani, ├«n topul mondial al celor mai mari 100 de companii nu era nici una francez─â. Ast─âzi s├«nt 15. Sistemul de educa┼úie ┼či cel de a-sigur─âri de s─ân─âtate s├«nt ├«nc─â, ├«n ciuda problemelor, printre cele mai bune din lume. Intelighen┼úia ┼či ┼čtiin┼úa r─âm├«n ├«nc─â foarte prolifice, fiind printre cele mai avansate ├«n multe domenii. 

A┼ča c─â nu ├«ngropa┼úi ├«nc─â Fran┼úa! Francezii vor avea de ├«nfruntat ├«n anii urm─âtori multe dificult─â┼úi, dar Fran┼úa ar putea fi, peste 30 de ani, singura ┼úar─â european─â capabil─â s─â ┼úin─â capul sus.  

Michel Rocard este fost premier al Fran┼úei ┼či lider al Partidului Socialist Francez, iar, ├«n prezent, ocup─â func┼úia de membru al Parlamentului European.  

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org  

traducere de Stela GIURGEANU  

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.