Cai verzi pe steaguri albastre

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Cai verzi pe steaguri albastre jpeg

(cît mai are? au votat deja; e demenţă totală; lasă că nici unul nu-i mai breaz ca ălălalt; aşa e, zici că se urăsc de moarte, dă-i în pisici)

„Am făcut progrese în cheltuirea fondurilor europene, statisticile arată ceva mai bine de cînd s-a înfiinţat ministerul, numai că avem programe oprite de la plăţi şi există o mare probabilitate ca suspendarea să se prelungească, în condiţiile în care neregularităţile constatate sînt foarte, foarte serioase.“ Cam aşa aş putea rezuma o zi de conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene, la Constanţa. Sala a fost neaşteptat de plină. Ziarişti, primari (foarte mulţi primari de municipii şi oraşe), consultanţi, oameni din sistem, de pe la autorităţile de management şi organismele intermediare. Spicherul numărul 1 a fost Leonard Orban, ministrul de resort.

Intervenţiile nu au fost defel pline de amabilităţi şi vorbe ivropeneşti, cu neologisme şi goale de conţinut util, ci au fost cît se poate de concrete. Poate pentru că nu s-a făcut nici o referire la tensiunea/isteria politică naţională. Despre „evenimente“ se vorbea numai afară, la cafea. Conferinţa s-a ţinut exact în vinerea votului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, după o săptămînă plină de schimbări din funcţii, acuzaţii de plagiat, zvonuri, proteste, tensiuni de înaltă încărcătură şi miză cvasipatriotică.

(ai văzut ce-au făcut ăia de la Realitatea? S-au dus aici, în Constanţa, la blocul unde a locuit, pînă de curînd, mama lui Băsescu; au început să-i întrebe pe vecini ce cred despre suspendarea fiului defunctei lor vecine…)

Nu m-am putut abţine să nu constat că, în cifre şi pe teren, cel mai eficient program a fost cel al dezvoltării regionale, iar cel mai prăpădit – cel al dezvoltării resurselor umane. Primul a avut stabilitate la nivelul conducerii, salarii bune pentru experţii care au avut o poziţie privilegiată în minister, de-a lungul anilor. Ceilalţi au „beneficiat“ de schimbări politice de şef mai dese decît ale antrenorilor de la Steaua şi de salarii mediocre, chiar şi pentru standardele lefurilor publice. Nu cred că e o simplă coincidenţă. Ministrul mi-a dat dreptate.

Primarul Pendiuc al Piteştilor este unul dintre cei mai vechi din România. Nici nu mai ştiu cîte mandate consecutive a cîştigat. Între alte observaţii riguros exacte, de pe o listă de doleanţe adresate spre rezolvare ministrului Orban, una m-a făcut să tresar. Zice dl Pendiuc: „Mulţi bani europeni se cheltuie prost. Există localităţi care nu au canalizare, dar fac proiect european pentru un parc sau un stadion. Trebuie analizată oportunitatea acestor idei“. Cu prima parte a observaţiei sînt perfect de acord. La nivelul Uniunii Europene există un adevărat campionat al proiectelor care aruncă banii pe geam, fără nici o noimă. Numai că asta poate fi ideea unei comunităţi locale despre dezvoltarea urbei: întîi, un stadion. Canalizarea, mai pe urmă… UE finanţează proiecte care reprezintă dorinţele comunităţii locale, exprimate de primar şi consilieri. Nu îmi pot imagina un filtru guvernamental care să zică: „comuna X are proiect util, comuna Y vrea cai verzi pe pereţi“. Ar fi total împotriva logicii europene. Absolut toată lumea ştie că, între Lisabona şi Tulcea, miliarde de euro se duc pe achiziţia unor tichii de mărgăritar. De aceea, de curînd, Comisia a lansat un slogan nou-nouţ: „better spending“, dedicat fondurilor structurale. Mă tem că va rămîne doar o vorbă-n vînt, ca multe altele din spiciurile de la Bruxelles. Pentru a controla şi redirija centralist dorinţele locale, ar trebui să se renunţe la principiul subsidiarităţii, ceea ce ar crea un adevărat haos instituţional şi, în opinia mea, worst spending, atîta vreme cît s-ar muta decizia alocării fondurilor înspre autorităţi centrale. Considerînd că direcţia în care va evolua acest tip de decizii este mai importantă pentru prosperitatea mea decît eventualul plagiat al lui Ponta, îmi permit să promit că voi reveni asupra subiectului. 

(ai văzut? Au depolitizat şi Loteria română, au schimbat conducerea; daaaa, păi toată lumea a observat că la 6 din 49 ieşeau numai numere pedeliste)

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Foto: L. Muntean

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Dronele tehnologice, soluția cea mai eficientă la criza de angajați din agricultură. „Nu mai are cine mulge o oaie!”
Utilajele de ultimă generație și softurile inteligente sunt pregătite să suplinească lipsa tot mai acută a angajaților din domeniul agricol. Potrivit specialiștilor, o dronă, de exemplu, poate înlocui câteva utilaje, dar și doi-trei angajați. În plus, e o soluție mult mai economică pentru fermieri.
image
Descoperire de groază: un șarpe s-a refugiat de viscol în apartamentul unor constănțeni
Un apel mai puțin obișnuit a venit astăzi pe numărul unic de urgență 112: o familie din Constanța a cerut ajutor, după ce a descoperit un șarpe, ascuns după comoda din hol.
image
Cel mai lung pod arc din România a fost deschis circulației: „Este un proiect 100% românesc” VIDEO
Podul în lungime de 170 de metri a fost construit de o echipă românească și a costat 46 de milioane de lei.

HIstoria.ro

image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
image
Cum a fost reclasificat un împărat roman ca femeie? Controversele antice și ce a dus la această decizie
Muzeul North Hertfordshire a luat decizia invocând mai multe dovezi în acest sens, inclusiv faptul că textele clasice susțin că împăratul a spus o dată „nu îmi spuneți Domn, întrucât sunt o Doamnă”. „Este doar politicos și respectuos să fim sensibili față de identificarea pronumelor pentru persoane