Bunul român şi Europa mai multă

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Tocqueville pe gheaţă jpeg

Tare bine prinde cîte o polemică prietenească, uneori. Aşadar, îmi face mare plăcere să combat cu amicul Cristian Ghinea care, în articolul său „Romi, educaţie, anticorupţie“ din numărul 450 al Dilemei vechi, înşiră (conform titlului) trei domenii care au nevoie certă de mai multă reglementare/supraveghere europeană, în cazul României. Ironia este că nici unul dintre cele trei subiecte nu reprezintă materie de acquis comunitar. Altfel spus, degeaba am dori noi implicare europeană. Europa nu doreşte implicare europeană. Ceva mai riguros: statele membre nu intenţionează în nici un fel să implice reglementări ale Comisiei Europene în politicile respective: minorităţile, educaţia sau justiţia. Toate trei (pe lîngă multe altele) se menţin la nivelul de decizie al guvernelor naţionale, conform binecuvîntatului principiu al subsidiarităţii (acela care spune că decizia trebuie păstrată la cel mai „local“ nivel posibil, de dragul controlului public cît mai eficient).

Cel mai bun exemplu este exact cel al politicilor anticorupţie, atît de mult discutate în România. Degeaba zice doamna Macovei, chiar de la Bruxelles, că există prea multe tipuri de reglementări în cele 27 de state membre, privind, să zicem, conflictul de interese sau că măcar instituţiile comunitare ar putea să-şi facă un pic de curăţenie în propria ogradă. Recenta demisie (demitere, mai exact) a comisarului maltez pentru sănătate, John Dalli, pare a-i da dreptate doamnei Macovei: la Bruxelles, lobby-ul direct pare extrem de agresiv, în condiţiile în care procesul de decizie este mult prea puţin transparent în mult prea multe puncte ale mult prea complicatelor proceduri interne. Mai în glumă, mai în serios, aş zice că Europa are nevoie de mai multă Europă, în aproape aceeaşi măsură în care România ar avea nevoie de mai multă Europă. De aceea, m-aş considera mai degrabă „bunul european“ decît „bunul român“ în materia cu pricina.

Există, în opinia mea, măcar o zonă de reglementare în care consider că ne-ar trebui ceva mai puţină regulă europeană şi ceva mai multă decizie naţională: agricultura. Nu e un secret pentru nimeni: politica agricolă comună este singura cu adevărat „comună“, la nivelul întregii Uniuni. Există niveluri relativ standard pentru subvenţiile directe la hectar, există o politică clară, a preţurilor mari, în favoarea fermierului, valabile în toate cele 27 de state membre. Aş îndrăzni, însă, a crede că deciziile privind cultivarea unor soiuri obţinute cu ajutorul bio-tehnologiilor (nu vă lăsaţi păcăliţi de expresia folosită, e vorba despre odioasele organisme modificate genetic) ar trebui să fie luate strict la nivel naţional. Ar trebui, de exemplu, să lăsăm România să decidă aprobarea (sau nu) a cultivării de soia modificată genetic. Pentru cei care au lecturi incomplete de pe site-uri ecologiste: soia modificată genetic se dă de mîncare vacilor. Ele mănîncă furajul respectiv, nu oamenii. Cultivarea este (încă) interzisă în UE. Numai că fermierii europeni trebuie să-şi hrănească vacile cu amintitele boabe, altfel kilogramul de carne ar ajunge spre o sută de roni. Aşadar, soia-frankenstein este importată în cantităţi copioase de peste Ocean (din SUA, Argentina sau Brazilia). România ar putea cultiva, numai că nu are voie. Prin alte state membre nu se poate cultiva, pentru că nu îi ajută natura (umiditate, temperatură, sol, mofturi din astea). Aşadar, nu prea există interes la nivelul Uniunii, iar importatorii au un lobby (mult prea) puternic. Vorbim de miliarde de euro anual. Nu ar fi mai în interesul bunului european-român ca decizia să nu mai fie luată la Bruxelles, ci mai aproape de lanul cu soia, adică la Bucureşti? Măcar pînă cînd altă serie de şoricei temeinic îndopaţi 20 de ani cu aceleaşi boabe vor muri de scîrba meniului unic, în vreun institut de cercetări din Franţa.

Mă angajez să-i ofer lui Cristian Ghinea şi alte exemple de politici în care României i-ar prinde bine ceva mai puţină Europă, numai că polemica este inegală: el are o pagină întreagă, eu numai jumătate. Care tocmai s-a terminat.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Vladimir Putin și Dmitri Peskov FOTO AFP
Rusia anunță că va „reflecta” la propunerea de încetare a focului în Ucraina: „Este vorba despre o nouă evoluţie”
Kremlinul a precizat sâmbătă că va „reflecta” la propunerea de încetare a focului în Ucraina prezentată de aliaţii occidentali ai Kievului, dar a avertizat „este inutil să se facă presiuni asupra Moscovei”, transmit AFP şi Reuters.
Viktor Orban si Kelemen Hunor la o conferinta de presa in 2019 Inquam Photos/Raul Stef
Discuție între Viktor Orban și Kelemen Hunor despre alegerile din România: „Nu dorim să influenţăm în niciun fel”
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat că a vorbit sâmbătă, 10 mai, cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, şi a reiterat că „nu doreşte în niciun fel să influenţeze alegerile prezidenţiale din România”.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Singura stațiune din România cu o cascadă naturală chiar în centrul orașului. A fost numită „regina apelor minerale”
Este o stațiune despre care am auzit cu toții, însă nu foarte mulți oameni știu cât de superb este, cu adevărat, acest loc. Cândva, el era cunoscut drept „Perla Carpaților”, iar cei care își doresc o experiență inedită trebuie să viziteze această stațiune incredibilă din țara noastră!
avion private jet dubai foto shutterstock
Oamenii au rămas șocați după ce au descoperit cum sunt făcute insulele artificiale: „Fascinant, dar trist”
Insule artificiale, o realizare impresionantă a ingineriei umane, au apărut în locuri care odinioară erau acoperite de apă. Unii oameni au rămas „șocați” după ce au aflat, în sfârșit, cum sunt construite, potrivit Daily Mail Online.
Filmul care a cucerit topul Netflix, foto Shutterstock jpg
Filmul de pe Netflix ce a cucerit planeta. Are o distribuție de excepție și a rupt toate topurile
Este un film care s-a lansat cu ceva timp în urmă, tocmai în anul 2023. Însă, pelicula a avut parte de o adevărată renaștere pe Netflix în această săptămână!
horoscop octombrie jpg
Horoscop duminică, 11 mai. Două zodii se confruntă cu tensiuni în relația de cuplu, iar alți nativi au probleme de comunicare
O zodie are probleme de comunicare. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de dumincă, 11 mai.
atac cu drone Foto Getty Images png
Armele-vedetă în încleștarea dintre India și Pakistan. Primul război al dronelor între două națiuni nucleare
În cele câteva zile de încleștări, India și Pakistanul au dus și un război informațional.
Maria Constantin, foto Facebook jpg
Maria Constantin, despre retragere: „O las mai moale” Ce afacere își dorește să dezvolte
Maria Constantin (38 de ani) este o prezență activă pe scena din România. Acum, participă la multe evenimente, emisiuni și filmări, însă frumoasa cântăreață recunoaște că se gândește și la momentul în care se va retrage. Recent, ea a dezvăluit cu ce se va ocupa atunci.
pacient  foto   Shutterstock jpg
Care sunt tratamentele și intervențiile chirurgicale pe care străinii preferă să le facă în România
Turismul medical ia amploare în România. Sumele cheltuite de străini în clinicile de la noi au trecut de 20 de milioane de euro, într-un singur an, potrivit Știrilor ProTv.