Bugetul UE: ne spuneţi şi nouă unde-i victoria?

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

„Victoria“ pretinsă de cei 28 de lideri europeni, în urma Consiliului din 7 şi 8 februarie, nu este deloc şi una a cetăţenilor europeni. Iar în România, discuţia a luat-o pur şi simplu razna. Sigur, nu este rău că liderii au ajuns la un numitor comun în spinoasa chestiune a bugetului multianual 2014-2020. Un nou eşec ar fi produs, probabil, nervozitate pe pieţe – şi aşa, perspectivele de creştere pentru zona euro şi întreaga Uniune sînt firave, chit că în 2012 moneda comună a infirmat previziunile cele mai sumbre şi a supravieţuit.

Înţelegerea din 7 şi 8 februarie este aşadar una bună pentru pieţe şi i-ar putea ţine la distanţă pe speculatorii financiari. Preţul este însă imens pentru cetăţeni. Liderii europeni au mers pe linia minimei rezistenţe. Nu viziunea a triumfat, ci lipsa ei. Nu proiectul european, ci politicianismul naţional. Confruntată la nivel global cu o Americă în curs de redresare, cu o Chină în continuă ascensiune, cu dinamismul unor noi puteri, precum Brazilia sau India, dar şi cu ambiţiile unei Turcii tot mai încrezătoare în forţele ei, Uniunea Europeană are nevoie de un proiect care să o scoată din anii prelungiţi de letargie. Sîntem, totuşi, cea mai mare piaţă a lumii, potenţialul de creativitate este imens, ne bucurăm de cel mai bun sistem de educaţie şi de cel mai înalt standard de viaţă dintre toate regiunile lumii. În pofida dificultăţilor economice din ultimul timp, proiectul păcii şi dezvoltării a fost totuşi un succes. Regiuni sau chiar naţiuni întregi au ieşit din sărăcie, vecinii Uniunii nu simt ameninţarea la frontiere, ci, din contră, îşi doresc, la rîndu-le, să fie primiţi înăuntru.

Dacă 2012 a adus stabilizarea financiară – aici, intervenţia Băncii Centrale Europene s-a dovedit decisivă –, anul acesta ar trebui să pună Uniunea Europeană în faţa unui amplu proiect de relansare. Adevărat este că mijloacele comune rămîn puţine şi limitate. Şi aceasta, în pofida faptului că ameninţarea la adresa zonei euro a obligat la creşterea coeziunii – aşa au apărut Six Pack, acordul interguvernamental zis şi „pactul fiscal“, uniunea bancară. Bugetul multianual, chiar dacă înseamnă numai 1 şi ceva la sută din produsul intern brut al tuturor membrilor, era unul dintre instrumentele comune. Unul cît se poate de firav, dar oricum, la îndemînă.

Ei bine, tocmai acest instrument a fost sacrificat pe altarul alegerilor din Germania şi sub presiunea premierului britanic David Cameron, împins de la spate de euroscepticii conservatori, de avîntul grupărilor „independentiştilor“ britanici ai lui Nigel Farage şi de campania deşănţată a tabloidelor din Insulă. E regretabil, dar în Europa tot mai puţine alegeri se cîştigă pentru Europa, ci mai curînd împotriva ei. Cele cîteva zecimi de procent din PIB-ul european, sacrificate de liderii europeni, vor putea fi prezentate alegătorilor din aceste ţări drept o frumoasă victorie împotriva Europei. Iar unii, entuziaşti, îşi vor da votul.

Dar ce s-a pierdut? Politica de coeziune, de exemplu, unde au fost operate reduceri de 30 de miliarde faţă de proiectul Comisiei. Mai puţine şanse, deci, pentru regiunile mai sărace de a recupera din distanţa ce le separă de cele mai bogate. Mai mult, au fost tăiate alocaţii din domenii vitale pentru construirea unei Uniuni Europene bazate pe o coeziune sporită, pentru o Uniune mai puternică. Bugetul pentru interconectarea reţelelor de transport, energie şi comunicaţii va avea 11 miliarde în minus, faţă de cele 40 propuse de Comisie. Au fost reduse bugetele pentru educaţie, în condiţiile în care programul Erasmus s-a dovedit în timp un succes. Cînd a lansat proiectul iniţial, de 1033 de miliarde de euro, Comisia Europeană afirma că alocaţiile vor duce la „o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.“ Mai poate fi vorba despre aşa ceva, în momentul de faţă?

Din păcate, în România, discuţiile au fost alterate – cum altfel? – de războiul politic dintre palatele Cotroceni şi Victoria. Preşedintele Băsescu s-a prezentat la Bucureşti drept învingător, aducînd ca argument o alocare suplimentară de 6 miliarde de euro pentru România, comparativ cu actualul buget multianual. Premierul Ponta, dimpotrivă, s-a arătat dezamăgit: preşedintele a obţinut prea puţin, se putea mai mult. O dezbatere meschină, dominată de mentalitatea de asistat a politicianului român în raport cu partenerii europeni.

De fapt, ideea nu este de a obţine mai mult, în detrimentul altora. Nu am intrat în Uniunea Europeană pentru a sta cu mîna întinsă la Germania sau la oricare altul dintre partenerii noştri. Am intrat într-un proiect al păcii şi dezvoltării, în care solidaritatea joacă un rol important.

Poate că un alt negociator ar fi obţinut cu cîteva miliarde de euro mai mult, la masa de la Bruxelles. Sau poate nu. N-avem de unde să ştim. Asta însă nu schimbă tabloul general.

Pe de o parte, problemele noastre interne rămîn aceleaşi. Înainte de a se arunca să critice, premierul Ponta ar fi trebuit să-şi convoace guvernul pentru a stabili ce este de făcut pentru ca bugetul alocat României – mare, mic – să poată fi cheltuit integral şi, mai ales, cu folos. Şi mai ales, ce facem pentru ca, în contextul dat, să recuperăm ceva din decalajul care ne separă de centrul şi vestul Europei şi să evităm pericolul provincializării României în raport cu Europa. Un pericol pe care actualul buget european îl conţine.

Pe de altă parte, oricît de mult am trage de un miliard sau mai multe din coşul comun, nu ne putem imagina o Românie puternică în afara unei Europe mai puternice. Or, ceea ce au decis liderii la Bruxelles, pe 7 şi 8 februrie, nu răspunde nici pe departe acestui scop. Este pentru prima dată în istoria Uniunii cînd alocaţiile bugetare scad de la un ciclu la celălalt.

Cu toată retorica politică a zilei, istoria va reţine că preşedintele României, Traian Băsescu, a fost acolo unde s-a luat o decizie departe de potenţialul Uniunii Europene şi de aşteptările cetăţenilor ei. Iar aceasta poate fi numită oricum, numai victorie nu.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

garda Papei  foto   Profimedia jpeg
Ce înseamnă să fii bodyguard-ul Papei: „Te transformă pe viață!”
Un fost bodyguard din Vatican a vorbit pentru presa britanică despre experința de la Vatican, care i-a schimbat viața.
supa crema de stevie jpg
Supă-cremă de ștevie
Servită cu crutoane crocante supa-cremă de ștevie devine o adevărată delectare.
deliciu la pahar cu crema de lamaie jpg
Deliciu la pahar cu cremă de lămâie
Cremos, răcoritor și foarte ușor de pregătit deliciu la pahar cu cremă de lămâie este un desert pentru o zi calda de primăvară.
acesti oameni au noroc la bani, foto shutterstock jpg
Pe ce se duc cei mai mulți bani ai românilor. Un bărbat a ținut evidența cheltuielilor timp de un an: „Am vrut să vad exact unde se duc banii mei”
Pe măsură ce tehnologia digitală devine tot mai prezentă în viața cotidiană, și modul de gestionare a banilor evoluează. De la achitarea facturilor prin platforme online la cumpărături realizate prin aplicații mobile, instrumentele digitale transformă semnificativ felul în care oamenii își administr
1745847783 WkgE jpg
Harrison lansează un nou modul digital care simplifică achizițiile publice și reduce birocrația
Harrison, companie românească cu peste 14 ani de experiență în consultanță pentru administrația publică, anunță lansarea unui nou modul în cadrul platformei HarrisonApp: Modulul de Achiziții Publice – Planificare și Organizare.
polonia jpeg
Ce ar face polonezii în caz de război: fug sau luptă?-sondaj
Sub presiunea vecinătății cu un război real, și cu amenințarea tot mai vocală a Rusiei, polonezii încep să-și facă planuri nu pentru viitor, ci pentru supraviețuire. Cei mai mulți nu vor să lupte, unii spun că vor fugi, iar foarte puțini ar lua arma în mână.
fond de ten pentru ten uscat 16x9 png
Ingredientul din bucătărie care regenerează pielea și elimină ridurile. Este ideal pentru femeile trecute de 40 de ani
Pe rafturile magazinelor vom găsi nenumărate creme care ne promit un ten superb. Însă, de multe ori vom avea surpriza neplăcută de a constata că, de fapt, aceste produse nu sunt chiar atât de eficiente precum speram noi. Însă, există și metode naturale și ieftine care ne pot scăpa de riduri!
Dezbaterea electorală organizată de televiziunea Digi 24 înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Dezbatere prezidenţială organizată marți de TVR. Au fost invitaţi toţi candidaţii
Sub sloganul „Un preşedinte pentru România”, marţi, 29 aprilie, TVR a organizat, la Palatul Cotroceni, o dezbatere prezidenţială, la care au fost invitaţi toţi candidaţii înscrişi în cursa electorală.
durere piept jpg
Cinci tipuri de durere care pot ascunde probleme grave. Avertismentul specialiștilor
Unele tipuri de durere nu trebuie niciodată ignorate, spun medicii de urgență, care avertizează că acestea pot semnala probleme grave, chiar dacă par inițial suportabile sau minore.