Bugetul UE, adevărata provocare a următorilor ani

Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

În timp ce, la București, al treilea Executiv din ultimii ani se află în chinurile facerii (ciocnirile de interese dintre diferiții baroni locali făcînd misiunea mai grea decît se anticipa), adevărata provocare vine dinspre Bruxelles.

Comisia Europeană pregătește propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM), adică bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027. Propunerea ar trebui făcută publică în mai. Dar bătălia de culise a început deja.

Bulgaria deține președinția rotativă a UE pînă la 1 iulie, astfel încît, prin diverse declarații, premierul Bojko Borisov s-a făcut deja purtătorul de cuvînt al statelor beneficiare nete de fonduri de coeziune. În mod sigur, el a făcut presiuni în acest sens și în cadrul recentei întrevederi cu Angela Merkel, care a marcat startul președinției bulgare.

Sînt 14 ani de cînd grosul statelor central și est-europene au aderat la Uniunea Europeană, după care, în 2007, acestora li s-au alăturat România și Bulgaria și, în sfîrșit, Croația în 2013. În toți acești ani, în pofida progreselor înregistrate, „noile state membre“ nu au reușit să ajungă din urmă economiile din Occident. În consecință, esticii spun că mai au nevoie de cel puțin un ciclu de șapte ani cu o puternică finanțare a politicilor de coeziune, pentru a putea spera să facă străpungerea. Problema este că atingerea acestui obiectiv se anunță extrem de dificilă.

În primul rînd, pentru că nu se știe de unde vor veni banii. Brexit-ul va afecta serios bugetul Uniunii, compus în principal din contribuții directe din partea statelor, de circa 1% din PIB. Pierderea bugetară va fi de cel puțin 12 miliarde de euro pe an (adică un deficit de 8%).

În actualul Cadru Financiar Multianual, Politica Agricolă Comună însumează 39% din totalul alocărilor, iar cea de coeziune, 26%. Principalii beneficiari: statele din Europa Centrală și de Est, în special „rebela“ Polonie. Dar și Ungaria și, evident, România și celelalte. Dar mai pot fi finanțate aceste politici, la nivelul actual, în condițiile unei pierderi anuale de finanțare de 8%, în urma plecării britanicilor? Ar fi posibil, dacă statele membre vor accepta să-și crească contribuția la bugetul comun, peste limita de 1% din PIB.

Spuneți-le aceasta germanilor, francezilor, olandezilor și celorlalți din Occident. Explicați-le că trebuie să bage mai adînc mîna în buzunar pentru confortul guvernelor eurosceptice de la Varșovia și Budapesta, pentru guvernanții de la București care au scos zeci și sute de mii de oameni în stradă, exasperați din cauza corupției. Și așa mai departe.

Apoi, în fața Uniunii Europene se ridică noi priorități, cum ar fi criza re-fugiaților, terorismul sau creșterea riscurilor geopolitice. Viitorul buget va trebui să finanțeze suficient apărarea comună, securitatea, politica de migrație, securizarea frontierelor externe ale Uniunii. De asemenea,  programele pentru tineret sau economia digitală așteaptă și ele finanțări suplimentare, deoarece contribuie la creșterea competitivității economiei europene.

Pare că toate acestea îi interesează prea puțin pe guvernanții de la București sau, cine știe, nici măcar nu sînt înțelese – ați auzit de vreo preocupare în acest sens, la nivel de Executiv, ați aflat de vreo dezbatere publică lansată de Palatul Victoria, știți de vreo dezbatere parlamentară pe astfel de teme? Aveți impresia că există la ora actuală o viziune clară asupra adevăratelor necesități de finanțare pentru dezvoltarea României, la orizontul următorului deceniu, altele decît interesele unor baroni locali de a îndestula niște firme prietene?

Dincolo de aceste întrebări, problema e cît se poate de serioasă. Europa Centrală și de Est nu mai este în măsură să influențeze dezbaterea în privința bugetului nici măcar cît a fost cu ocazia CFM 2014-2020, cînd Berlinul și Londra oricum au impus primul buget multianual din istoria UE mai mic în valoare absolută decît precedentul.

Și pe atunci, în Polonia, guvernul era condus de Donald Tusk, foarte respectat la Bruxelles, iar Viktor Orbán nu o luase razna chiar cu totul! Degeaba. În materie de buget, trebuie să recunoaștem că pîinea și cuțitul le au încă statele net contributoare.

Să nu ne facem iluzii, avem toate motivele să ne așteptăm la o scădere în termeni reali a alocațiilor pentru PAC și Politica de Coeziune. Înseamnă aceasta și o blocare a dezvoltării țărilor noastre? Nu, dacă știm să fim creativi și folosim eficient celelalte capitole bugetare, dacă ne implicăm puternic în apărarea comună sau în proiectele de creștere a competitivității, de susținere a economiei digitale. Pur și simplu, avem nevoie de o regîndire a politicilor de dezvoltare pe termen mediu.

Întrebarea este: avem un plan pentru toate acestea? 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.