Bugete executate pe stadioane

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

A trecut relativ neobservat un comunicat al Consiliului Județean Dîmbovița care anunța cu deosebită mîndrie locală că la Tîrgoviște va fi construit un stadion de 15.000 de locuri la un cost de aproximativ 30 de milioane de euro. Aflată în fazele inițiale de dezvoltare, investiția nu are nici o altă justificare decît că e în puterea CJ să o facă.

Cu doar cîteva zile înainte aflam că societatea care administrează Cluj Arena a intrat în faliment. Dată în folosință în 2011, după o investiție de peste 40 de milioane de euro, antenumita arenă e motiv de mîndrie și pagube pentru plătitorii de impozite din Cluj, dar nu numai pentru ei. Banii au venit inclusiv de la bugetul central.

La Craiova, pe de altă parte, s-a rîs un pic cînd s-a aflat că noul stadion al orașului are cel puțin un defect major de construcție. O glumă de 52 de milioane de euro.

În București, se pregătește construc­ția a nu mai puțin de 4 stadioane. Con­strucția, nu refacerea arenelor din Ghencea, Giulești și Ștefan cel Mare, plus cea a actualului stadion Arcul de Triumf. Nota de plată estimată? 45 de milioane, 22 25 de milioane, 33-37 de milioane și, respectiv, 12 milioane. De euro, evident. Cifrele au fost publicate în aprilie de Gazeta Sporturilor.

Există un semn de întrebare în privința investiției de la Dinamo, dar ultimele declarații ale autorităților lasă de înțeles că în doi ani va exista un stadion nou lîngă Spitalul de Urgență din București. Discuțiile au avut loc pe fondul scandărilor cîtorva zeci de suporteri dinamoviști: „Vrem stadion! Vrem stadion!“

Ascultîndu-i pe oamenii ăștia la radio, am încercat să îmi închipui un număr egal de fani Slayer cerînd statului să le aducă formația favorită la București pe bani de la buget. N-am reușit.

Justificarea pentru construcția de stadioane în capitală stă în cele 4 (patru) meciuri pe care România le va găzdui la turneul final al Campionatului European de Fotbal. Altfel spus, pentru 360 de minute de spectacol (atît cît o fi) cheltuim 100 de milioane de euro. Și asta este, repet, doar o estimare. Dacă ne amintim cum au crescut costurile pentru Arena Națională din București, putem să bănuim cumva îndreptățit că e vorba de o estimare conservatoare. Apoi, stadioa­ne­le res­pective trebuie întreținute și ad­mi­­nis­trate astfel încît să se poată susține. Nu cred că greșesc dacă spun că investiția respectivă nu va fi recuperată decît sub formă de unități virtuale de orgoliu pentru vreo cîțiva președinți de club. Cazul Cluj Arena e grăitor. Un faliment-avertisment pe care nimeni nu vrea să îl ia în seamă.

Nu pot încheia această enumerare fără să amintesc de cel mai discutat dintre stadioanele patriei, cel de 12 milioane de euro care va apărea în capitala sportului românesc de perfomanță – Alexandria, Teleorman. Știm bine că în Teleorman sărăcia a fost eradicată, șomajul este inexistent, iar școlile de renume european sînt luate cu asalt de cetățenii altor state. E firesc cumva să apară acolo și un stadion. Alexandria e incompletă fără un stadion nou. Presupun că, dacă lucrurile merg bine, acolo se vor sărbători și zile naționale sau de naștere ale binefăcătorilor vizionari ai locului.

Am tot încercat să înțeleg elanul ăsta dedicat construcției de catedrale laice care, 360 de zile pe an, stau pustii, sfidînd bugetele și bunul-simț.

În discuții cu prieteni pasionați de sport mi s-a explicat că e nevoie de toate stadioanele astea pentru că doar așa se face performanță, iar copiii au nevoie de modele. Argumentul ăsta mi se pare absolut neserios și cred sincer că dacă toți banii aceia ar fi cheltuiți pentru sportul de masă am avea și copii fericiți și modele. Modele care s-ar ridica dintre ei. Sigur că sînt și explicațiile evidente – dorința de a cheltui bani care ajung pînă la urmă în buzunare private și orgoliul cîte unui primar sau ministru vremelnic care vrea să își lege numele de cîte o piramidă de-asta inutilă. O combinație dintre cele două e cea mai plauzibilă explicație.

Dar cred că mai e ceva. Cred că la nivelul administrației publice românești nu există știința binelui public. Cred că toți oamenii ăștia care decid să construiască nimicuri scumpe și păguboase nu știu pur și simplu cum altfel să facă bine. Nu au reprezentarea detaliilor importante. E un soi de cinism dublat de inabilitate și insensibilitate. Cei care ne conduc nu sînt, pur și simplu, suficient de sofisticați. De asta locuiesc castele-kitsch, de asta conduc mașini mari și de asta construiesc stadioane.

Disperați după o legitimitate pe care nu o simt, apelează discreționar la bugetele publice pentru a și-o cîștiga. Foarte mulți dintre ei nu înțeleg că 5 minute de bucurie pe un stadion sînt mult mai puțin importante decît o viață dusă într-un oraș civilizat care nu mai are străzi neasfaltate, case neracordate la rețelele de utilități publice sau școli care cad. Oamenii ăștia vor satisfacții primare. Au ajuns prea sus, prea repede și știu și ei asta. Dar nu le folosește la nimic.

În urma lor rămîne ecoul de pe stadioane goale și praful de pe dosarele de insolvență. Întotdeauna. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
spitalul judetean webp
Un accident casnic la Brașov a scos la iveală o problemă din sistemul de sănătate. Unde ajung marii arși
Un bărbat de 48 de ani din Brașov a suferit un accident casnic și a avut nevoie să fie internat pe secția de mari arși. După primele îngrijiri, acesta a fost transferat la București
Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Armele nucleare, între amenințare și propagandă: cât de vechi sunt focoasele rușilor
Oleksandr Kovalenko, membru al grupului analitic „Rezistența informațională”, a afirmat că șantajul nuclear al Moscovei nu are la bază o posibilitate reală de a utiliza focoasele nucleare.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.