ÔÇ×BruxelizareaÔÇť e┼čecurilor ┼či ÔÇ×na┼úionalizareaÔÇť succeselor

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Ecourile tragediei jpeg

- interviu cu Maro┼í ┼áef─Źovi─Ź, vicepre┼čedinte al Comisiei Europene -

Vicepre┼čedinte al Comisiei Europene ┼či Comisar pentru Rela┼úii Interinstitu┼úionale ┼či Administra┼úie, Maro┼í ┼áef─Źovi─Ź s-a aflat, la ├«nceputul s─âpt─âm├«nii, ├«ntr-o vizit─â oficial─â la Bucure┼čti. El s-a ├«nt├«lnit cu pre┼čedintele Traian B─âsescu ┼či cu pre┼čedintele Camerei Deputa┼úilor, Valeriu Zgonea. De asemenea, vicepre┼čedintele ┼áef─Źovi─Ź a participat la o ├«nt├«lnire cu comisiile reunite pentru afaceri europene din Senat ┼či Camera Deputa┼úilor. Una dintre sarcinile principale ale comisarului ┼áef─Źovi─Ź este asigurarea consensului ├«ntre institu┼úiile europene, cu privire la marile decizii din cadrul Uniunii. ├Än v├«rst─â de 48 de ani, a lucrat ├«n structurile Ministerului Afacerilor Externe din ┼úara sa, Slovacia, ┼či a devenit ambasador la Uniunea European─â odat─â cu aderarea ┼ú─ârii sale, ├«n 2004. Este membru al Comisiei Europene din 2009.  

Domnule comisar, ne aflăm la începutul unui an cu alegeri europene, urmate de o reînnoire a Comisiei Europene. Cum aţi descrie acest moment?

Cred c─â ne afl─âm ├«ntr-o perioad─â crucial─â pentru Uniunea European─â. Ne afl─âm la ie┼čirea din cea mai grea perioad─â a Uniunii Europene ┼či nu a fost deloc simplu ├«n ultimii patru-cinci ani s─â fii membru al Comisiei Europene. Ne-am aflat mereu ├«n centrul furtunilor, fie c─â a fost vorba despre criza bancar─â sau de cea economic─â. ├Än acela┼či timp, travers─âm o criz─â la nivelul elitelor ┼či se simte o frustrare la nivelul cet─â┼úenilor. Iar ceea ce trebuie s─â facem acum este s─â ne situ─âm ├«n fruntea unui proces de comunicare cu cet─â┼úenii. Trebuie s─â le explic─âm ce perioad─â grea a fost, dar ┼či c├«t de r─âu ar fi putut s─â fie dac─â nu am fi avut o Uniune European─â ├«n spate, pentru a adopta solu┼úii europene. Pentru c─â eu cred c─â aceste solu┼úii au ajutat s─â ├«nfrunt─âm situa┼úia. Am r─âmas ├«n picioare ┼či am rezistat c├«nd unii oameni ne-au cerut solu┼úii simple, care aminteau de un trecut european nu prea glorios. ┼×i acum ne putem g─âsi ├«ntr-o situa┼úie paradoxal─â, de a avea, de cealalt─â parte, la viitoarele alegeri, o cre┼čtere a reprezent─ârii partidelor eurosceptice ├«n Parlamentul European. Importan┼úa Parlamentului European a crescut; acum, deciziile cele mai importante la nivel european s├«nt luate de trei institu┼úii comunitare: Parlament, Comisie, Consiliu. De aceea spun c─â ne g─âsim ├«ntr-o perioad─â crucial─â ┼či este bine ca europenii s─â participe la aceast─â dezbatere extrem de important─â.  

Unul dintre obiectivele dumneavoastr─â este s─â contribui┼úi la g─âsirea unui consens ├«ntre institu┼úiile implicate ├«n luarea deciziilor. A fost, cum spune┼úi, o perioad─â dificil─â, cu multe decizii greu de luat ┼či cu negocieri uneori dure ├«ntre institu┼úiile implicate ├«n decizii. Crede┼úi c─â a┼úi reu┼čit s─â g─âsi┼úi un consens acceptabil?

Da, a fost dificil, a┼ča cum am spus. Dar, ├«n acela┼či timp, am lansat un nou sistem de luare a deciziilor ├«n Uniunea European─â. Procesul de decizie s-a schimbat mult odat─â cu Tratatul de la Lisabona. Eu am lucrat ┼či pentru Consiliu, am lucrat ┼či pentru institu┼úiile na┼úionale ┼či am putut face o compara┼úie. Deciziile ├«n Consiliu se adoptau destul de repede, pe baza majorit─â┼úii calificate. Acum, Parlamentul European a devenit un juc─âtor la fel de important, ┼či statele membre ├«n┼úeleg c─â deciziile nu mai pot fi luate doar de Consiliu, de statele membre, ┼či c─â acestea trebuie negociate cu Parlamentul. ┼×i este bine a┼ča, fiindc─â Parlamentul European ├«i reprezint─â direct pe cet─â┼úenii europeni. Iar deciziile se iau tot mai mult pe c─âi comunitare, europene, nu doar la nivelul interguvernamental. ├Än multe cazuri, Parlamentul a jucat un rol foarte constructiv ├«n negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, ├«n diferitele faze ale negocierii guvernan┼úei economice ┼či acum, la ultima pies─â din acest puzzle, care este uniunea bancar─â. ├Änceputul a fost important ┼či cred c─â acum, chiar dac─â nu totul este fericit, vedem ce decizii importante au fost adoptate, ├«n pofida crizei. Cred c─â avem deja un background important, odat─â adoptate guvernan┼úa economic─â, bugetul urm─âtorilor ┼čapte ani ┼či noile reguli comune privind b─âncile. Acum avem nevoie de sus┼úinerea puternic─â a cet─â┼úenilor, care s─â confere o legitimitate puternic─â acestor decizii ├«n continuare.

Tocmai aceasta este problema, mulţi cetăţeni consideră că deciziile europene se iau departe de ei, că ei nu sînt implicaţi în deciziile europene. Ce le răspundeţi?

Cred c─â, adeseori, cet─â┼úenii nu ┼čtiu cum s├«nt, de fapt, implica┼úi ├«n procesul de decizie. Dar membrii Parlamentului European s├«nt ale┼či direct de c─âtre ei. Parlamentele na┼úionale, pe de alt─â parte, exercit─â o influen┼ú─â din ce ├«n ce mai mare. Exist─â, ├«n plus, o societate civil─â vibrant─â, ┼či aici, ├«n Rom├ónia, ┼či ├«n Bruxelles ┼či ├«n ├«ntreaga Europ─â. Aceste organiza┼úii influen┼úeaz─â agenda european─â. Pe de alt─â parte, orice decizie pe care Comisia o propune este supus─â mai ├«nt├«i unei ample consult─âri publice, ├«n cadrul c─âreia fiecare poate s─â-┼či spun─â p─ârerea. ├Än plus, exist─â acum posibilitatea acordat─â cet─â┼úenilor Uniunii de a propune ei ├«n┼či┼či acte normative, printr-un mecanism transna┼úional de ini┼úiativ─â legislativ─â. Mecanismul a ├«nceput s─â func┼úioneze de anul trecut ┼či deja au participat la el peste dou─â milioane de cet─â┼úeni ┼či vor fi ┼či mai mul┼úi, fiindc─â exist─â deja o a treia ini┼úiativ─â, deci num─ârul cet─â┼úenilor implica┼úi va dep─â┼či trei milioane. Cred c─â exist─â numeroase moduri de implicare a cet─â┼úenilor ├«n luarea deciziilor. Exist─â ┼či cli┼čeele, bine├«n┼úeles, legate de faptul c─â deciziile se iau numai la Bruxelles. Cred c─â trebuie s─â intensific─âm dialogul cu institu┼úiile na┼úionale. Institu┼úiile na┼úionale, ca ┼či liderii na┼úionali, s├«nt cu mult mai des prezente ├«n media. ┼×i ceea ce cred c─â ar trebui s─â oprim ├«nainte de alegerile din mai este ceea ce se cheam─â ÔÇ×bruxelizareaÔÇť e┼čecurilor ┼či ÔÇ×na┼úionalizareaÔÇť succeselor. Pentru c─â am observat acest lucru, c├«nd am avut de adoptat decizii dificile ├«n Consiliu: se ├«nt├«mpl─â ceva ├«ntre etajul opt, unde se iau decizii, ┼či parter, unde se comunic─â cu presa. Iar unii mini┼čtri spun: ei au adoptat o anumit─â m─âsur─â. Dar cine s├«nt ei?

Deciziile cele mai dificile se iau cu unanimitatea statelor membre. Trebuie s─â existe ┼či la nivel na┼úional curajul de a explica felul ├«n care se iau deciziile dificile ┼či s─â nu se arunce vina pe altcineva. Pentru c─â atunci cet─â┼úenii devin confuzi. ┼×i au impresia c─â altcineva ia deciziile, ni┼čte anonimi birocra┼úi de la Bruxelles. Ceea ce nu este adev─ârat. Comisia face propunerile, care s├«nt adoptate, de obicei, prin consens, de c─âtre mini┼čtrii statelor membre ┼či de c─âtre Parlamentul European, ales direct de c─âtre cet─â┼úeni. Comisia poate face foarte pu┼úine de una singur─â. Deciziile s├«nt, de fapt, colective ┼či liderii na┼úionali ar trebui s─â explice acest lucru, pentru ca oamenii s─â aib─â o percep┼úie real─â asupra lucrurilor care se ├«nt├«mpl─â la Bruxelles.

Care au fost mesajele principale transmise decidenţilor români?

Camera Deputa┼úilor se afl─â pe locul 4, iar Senatul pe locul 6, ├«n topul celor 40 de adun─âri parlamentare din UE ├«n ce prive┼čte opiniile transmise c─âtre Comisia European─â, ├«n leg─âtur─â cu propunerile legislative. Ceea ce este de-a dreptul impresionant. Le-am transmis membrilor Parlamentului de la Bucure┼čti un mesaj despre c├«t de important este sprijinul puternic pentru reformele structurale, pentru reforma justi┼úiei, unde Rom├ónia a f─âcut progrese importante. Am discutat despre c├«t de important este sprijinul pentru reformarea administra┼úiei publice, pentru a ajuta la mai buna absorb┼úie a fondurilor europene. Eu cred c─â instrumentul fondurilor europene va transforma cu adev─ârat Rom├ónia, din punct de vedere economic.

A┼úi abordat ┼či problema integrit─â┼úii? C├«t de important─â este aceasta ├«n cadrul dialogului cu institu┼úiile na┼úionale ┼či pentru credibilitatea procesului de decizie?

Desigur c─â aceast─â problem─â a intervenit ├«n discu┼úiile cu membrii Parlamentului. Evident, integritatea este foarte important─â, ┼či nu doar pentru politicienii rom├óni, ci pentru to┼úi politicienii din Uniunea European─â. ├Än timpul crizei care a afectat Uniunea European─â, am avut ocazia s─â discut cu mul┼úi oameni care mi-au spus c├«t de ┼čoca┼úi au fost de comportamentul iresponsabil al unor bancheri, c├«t de r─âu privesc acele companii multina┼úionale, care fac profituri ├«n anumite state ┼či apoi ┼či le protejeaz─â de taxare ├«n paradisuri fiscale. ┼×i ┼čtiu ┼či c├«t au suferit oamenii ca urmare a deciziilor luate la nivel european pentru dep─â┼čirea crizei ÔÇô ┼či dau numai exemplul cre┼čterii ratei ┼čomajului ├«n ├«ntreaga Uniune European─â. Pentru a recl─âdi ├«ncrederea ├«n institu┼úii ┼či ├«n Uniunea European─â, este obligatoriu s─â d─âm dovad─â de integritate. Uniunea European─â a fost cl─âdit─â pentru cet─â┼úeni ┼či s├«nt convins c─â nu ne vom putea p─âstra stilul nostru european de via┼ú─â, pe fondul competi┼úiei globale, dac─â nu vom r─âm├«ne ├«mpreun─â, dac─â nu vom ├«nv─â┼úa unii de la al┼úii ┼či dac─â nu vom continua s─â construim o Uniune European─â ├«n spirit de colaborare ┼či solidaritate.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.