Brexit, Megxit

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Brexit, Megxit jpeg

Atunci cînd, după doar 11 luni pe tron, Eduard al VIII-lea al Marii Britanii renunța la privilegiul de a fi șef de stat în numele iubirii pentru o americană divorțată, publicul britanic a fost șocat. O decizie de neînțeles pentru conservatori, o dovadă de romantism incurabil pentru cei mai sensibili la astfel de interpretări. Criticile din presa vremii au fost cumva reținute, însă cînd un articol anonim care spunea tot ce nu putea fi spus în paginile ziarelor a început să circule prin societatea londoneză, poliția a refuzat să caute autorul, motivînd ireverențios că, din punct de vedere al organelor de cercetare, textul e foarte bine scris și nu există motive de contestare a acurateții informațiilor.

S-au scris cărți și s-au făcut filme despre această poveste care, zilele astea, revine brusc în atenție, după ce prințul Harry al Marii Britanii și soția sa, ducesa de Sussex, Meghan Markle, au anunțat că vor să se retragă parțial din rolul de reprezentanți „seniori“ ai monarhiei. Sau, cum s-au grăbit cîțiva observatori să exclame: „Megxit“.

Similitudinile dintre cele două cupluri sînt multe. Meghan, ca și Wallis Simpson, partenera lui Eduard, este americană, fără urmă de sînge regal și nu este la prima căsătorie. Ambele și-au cunoscut prinții cînd aveau 34 de ani.

Cuplul contemporan, la fel ca acela din anii ’30, are o problemă pe care o vrea rezolvată de contribuabilul britanic: banii. Veniturile din fonduri publice, natura veniturilor din fonduri private și costurile pentru asigurarea protecției celor doi sînt toate subiect de negociere. Harry și Meghan au intuit că dorința de a se retrage va crea discuții legate de nota de plată pentru viitorul lor stil de viață și au precizat, atunci cînd au făcut anunțul, că lucrează pentru obținerea independenței financiare. Felul în care această parte a anunțului a fost exprimată a reușit mai degrabă să enerveze diverși comentatori britanici. Spre deosebire de anii ’30, presa britanică nu e tocmai reținută, iar opiniile inconfortabile zburdă, din fericire, în libertate. O parte dintre cei care le exprimă văd în frustrarea ce se poate deduce printre rînduri o dovadă de nerecunoștință din partea unor oameni pentru care priviligiul e natural. Alții, la fel ca și în 1936, văd în americana măritată cu un prinț un personaj insensibil la detaliile delicate ale apartenenței la cea mai celebră familie a lumii.

De altfel, tratamentul pe care Harry și Meghan îl primesc din partea reporterilor e unul dintre principalele motive invocate pentru distanțarea celor doi de îndatoririle legale. Mama lui Harry și a prințului William a murit în 1997, urmărită de paparazzi pe străzile Parisului. În interviuri mai vechi, Harry nu s-a ferit să facă această comparație atunci cînd a vorbit despre felul în care soția sa este tratată de tabloide.

Iar nemulțumirea sa nu e tocmai lipsită de temei. Publicația americană Buzzfeed a pus față în față articole din ziarele britanice care tratau subiecte asemănătoare în care soțiile celor doi prinți erau surprinse. Antipatia redacțiilor Daily Mail, The Sun sau Express față de Meghan Markle este atît de evidentă încît e undeva la granița ridicolului. Ceea ce la Kate Middleton e văzut ca elegant, suav sau simpatic, la Meghan Markle e ridicol, nepotrivit sau chiar periculos. Și nu, nu e vorba de subiecte majore, ci de mici non-știri legate de alegerea unui buchet de flori sau a ținutei pentru cîte un eveniment public. Sînt 20 astfel de exemple culese de Buzzfeed, dar numărul lor e probabil în zona sutelor sau miilor.

De partea sa, regina Marii Britanii a fost în mod evident surprinsă de supărarea nepotului său, acest lucru fiind evident și din reacția oficială și din cele „pe surse“, din ambele direcții răzbătînd o oarecare emoție pe care suverana nu își dă voie în general să o arate. De asemenea, intuind o criză de relații publice, familia regală a dat dovadă de solidaritate, evitînd să emită opinii diverse pe marginea subiectului. Din contra, un soi de consiliu de familie convocat rapid a decis să instituie o perioadă de tranziție care să facă mai ușoară retragerea cuplului  Harry-Meghan în plan secund.

Ceea ce nu e această întîmplare e o criză constituțională. Spre deosebire de Eduard, Harry nu este rege, iar șansele sale de a accede la tron au devenit în ultimii ani, odată cu nașterea copiilor cuplului William – Kate Middleton, tot mai mici. În afara enervărilor, uneori cu iz xenofob, ale presei britanice, legătura sa cu Meghan nu e contestată nici de Biserica Anglicană și nici de premierii statelor care formau odată imperiul britanic. Eduard al VIII-lea a avut, din acest punct de vedere, o opoziție mult mai dură atunci cînd a decis să nu renunțe la americana sa.

Prezența sau absența lui Harry din activitățile Casei Regale ține mai degrabă de un delicat joc de imagine al cărui unic scop este prezervarea unei percepții pozitive pentru o instituție al cărei rost devine din ce în ce mai greu de explicat rațional și nu sentimental. Acesta este un lucru pe care chiar strategii Casei Regale l-au înțeles destul de bine în ultimii ani, cînd s-au făcut eforturi pentru a prezenta o monarhie modernă, mai conștientă de privilegiu și mai apropiată de oameni.

În ce măsură tactica aceasta funcționează rămîne de văzut. Cert e că, sub un curent izolaționist și cu țara mergînd într-o direcție neclară, britanicii au încă la dispoziție această mică consolare a refugiului simbolic în instituții tradiționale. După 31 ianuarie, cînd țara va părăsi prea „progresista“ Uniune Europeană, probabil va fi nevoie inclusiv de așa ceva.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.
Comuna Nădrag  Foto Primăria Nădrag (1) jpg
Ciocanul din Nădrag, uzina metalurgică din Banat care stârnea zâmbete. Cum a dispărut brusc, după două secole
Înființată în urmă cu două secole, odată cu construcția primului furnal, uzina metalurgică din Nădrag a purtat începând din primii ani de comunism numele „Ciocanul”. A dispărut, definitiv, la sfârșitul anilor '90, când ultimii din cei aproape 2.000 de angajați ai săi au fost nevoiți să o părăsească.
cfr cluj   rapid facebook jpg
Dramatism total în Gruia: Rapid smulge un punct în ultimul minut pe terenul lui CFR Cluj
Cu o victorie, ardelenii egalau la puncte liderul U Cluj.
colaj candidati FOTO colaj Facebook
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024. România își alege președintele. Unde se poate vota, cu ce acte de identitate, cum se desfășoară votarea
Procesul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 a început începe duminică, 24 noiembrie 2024, și în țară. Secțiile de votare se deschid la ora 7,00 și se închid la ora 21,00, programul putând fi prelungit până la ora 23,59, dacă sunt alegători la rând.
Nicolae Ceaușescu (© „Fototeca online a comunismului românesc”)
24 noiembrie: Ziua în care este ales Nicolae Ceaușescu, în ciuda revoluțiilor împotriva regimurilor comuniste
Într-un context tensionat, marcat de revoluțiile anticomuniste din Europa de Est, Nicolae Ceaușescu a fost reales, pe 24 noiembrie 1989, ca secretar general al PCR. Decizia reflecta izolarea regimului, cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea sa în timpul Revoluției Române.
Vladimir Putin la sediul FSB FOTO EPA EFE jpg
Un fost agent CIA explică cât de periculoase sunt amenințărilor nucleare ale lui Putin
Vladimir Putin este un maestru al manipulării și fluturând sabia nucleară încearcă să facă Occidentul să cedeze, susține un fost agent CIA, citat de The Sun.
bruxelles boschetari jpg
Un vlogger celebru e șocat de ce a găsit chiar lângă Parlamentul European: „La asta chiar nu m-am așteptat”
Cunoscutul vlogger Cosmin Avram a ajuns la Bruxelles, capitala neoficială a Europei, dar ceea ce a găsit aici i-a dat fiori. Cu toate acestea, vloggerul spune că Bruxellesul nu poate fi judecat doar prin prisma acestor imagini horror și spune că orașul are și părți frumoase.
cernobil pexels 2 jpg
Cel mai periculos obiect de pe Pământ. Cei care stau chiar și cinci minute în apropierea lui vor muri două zile mai târziu
Pare desprins dintr-un scenariu de film, dar există un obiect extrem de real și mortal. Un simplu contact de 5 minute te poate ucide în doar 2 zile. Expunerea la acest obiect timp de doar 30 de secunde este suficientă pentru a provoca oboseală severă și amețeli. După 2 minute, efectul devine catastr
Agent FBI în misiune FOTO SHUTTERSTOCK
Inamicii Americii au o nouă armă preferată: bandele criminale
Rusia, China, Iran și alte țări își externalizează tot mai mult munca murdară către traficanți de droguri, criminali cibernetici și asasini plătiți, scrie The Wall Street Journal.