Bomba din ştiri şi ştirile-bombă

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Bomba din ştiri şi ştirile bombă jpeg

Presa este sub o continuă a­me­nin­țare. Metodele de control adoptate de regimul Erdogan sau de apropiați ai săi merg de la diverse măsuri economice (preluarea sau cumpărarea publicațiilor incomode) pînă la amenințări și intimidări prin procese. Can Dündar este una din vocile sonore ale opoziției din Turcia. Și una dintre tot mai puținele în această țară în care regimul devine tot mai puternic pe măsură ce își elimină prin diferite mijloace opozanții și criticii. Multă vreme a susținut o rubrică în Milliyet, dar a fost concediat pentru textele sale tăioase. Chiar directorul publicației e cel care i-a explicat că nu mai vrea să publice articole critice la adresa guvernului de teama unor represalii. Nevoit să renunțe la rubrică, Dündar s-a alăturat redacției ziarului Cumhuriyet și a fost distins în 2015 cu premiul Reporteri fără Frontiere pentru „jurnalismul independent și curajos“. Nu multă vreme după decernarea acestui premiu, Can Dündar a fost arestat, altături de un alt confrate din redacția de la Ankara, ambii fiind acuzați că fac parte dintr-o grupare teroristă, de spionaj, de trădare națională și de dezvăluirea unor informații secrete. Ziarul publicase, pe lîngă diverse texte critice ale lui Dündar la adresa politicii lui Erdogan, și o investigație jurnalistică despre un transport de arme în Siria cu ajutorul unor vehicule care aparțineau serviciilor de informație turce. O știre-bombă, un articol care a pus încă o dată în dificultate guvernul turc – mai ales în relația cu Occidentul. Cei doi jurnaliști riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață. Au fost eliberați după trei luni de arest preventiv – dar acuzațiile nu au fost retrase și procesul continuă. În mai anul acesta, Dündar a scăpat ca prin minune după o tentativă de asasinat chiar în fața tribunalului unde venise să se apere de acuzații.

În publicația germană Die Zeit îi apare săptămînal cîte un articol de opinie. În textul cel mai recent, Dündar vorbește despre frica aproape patologică a lui Erdogan de textul scris, de „amenințarea“ pe care o reprezintă scriitorii și jurnaliștii. Într-adevăr, atunci cînd a fost întrebat, în cadrul unei reuniuni europene, despre destinul unei cărți care fusese interzisă în Turcia încă înainte să intre la tipar, Erdogan a comparat-o cu o bombă. Ba chiar și-a întărit afirmația într-o emisiune televizată: unele cărți ar fi „mai periculoase ca bombele“. În logica asta, spune Can Dündar, un autor e mai periculos decît un criminal. Cam așa se simte tratat în acest proces. „Știrea era falsă? Nu. Acuzația a fost că am descoperit un secret murdar al guvernului și că l am dezvăluit. Din cauza unui articol sînt amenințat, în două rînduri, de pedeapsa cu închisoarea pe viață – la sesizarea președintelui. După vechea legislație, aș fi pasibil de pedeapsa cu moartea. Dar, cum pedeapsa cu moartea a fost abrogată, va trebui să se mulțumească doar cu închisoarea pe viață“, spune Dündar.

În ziua tentativei de asasinat se afla în curtea tribunalului, în așteptarea unui verdict. Era înconjurat de apropiați și de jurnaliști. Cineva a îndreptat brusc pistolul spre el. Soția jurnalistului a reușit să devieze mîna înarmată. Mîna a apucat să tragă de două ori înainte să scape pistolul – un jurnalist a fost rănit la picior de un glonț ricoșat din asfalt. Cinci ani și zece luni de închisoare a fost verdictul dat în acea zi de tribunal – dar procurorii au cerut recurs, cerînd pedeapsa maximă. Atentatorul, aflat în libertate după cinci luni de arest preventiv, riscă o pedeapsă de cel mult zece ani.

Asta e, spune Can Dündar. Unele articole sînt mai periculoase ca gloanțele. De asta autorii trebuie închiși, pe viață, pe cînd atentatorii sînt puși în libertate. O concluzie tristă într-o țară care se transformă ea însăși într-o închisoare

Foto: Can Dündar, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Alimentele care ne distrug digestia. Mihaela Bilic nu le recomandă deloc
Ce alimente sunt benefice, sau nu, digestiei noastre? Mihaela Bilic, renumitul medic nutriționist, vine cu o serie de informații prețioase în acest sens și explică cum funcționează anumite alimente pe care le consumăm.
Oleksandra Matviiciuk foto Centrul pentru Libertati Civile jpg
Oleksandra Matviiciuk, Premiul Nobel pentru Pace: „Românii nu trebuie să uite că libertatea e foarte fragilă și să nu o schimbe pe manipulări de pe TikTok”
Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, avocata ucraineana Oleksandra Matviiciuk a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, interviu pe parcursul căruia a vorbit despre dramele războiului din Ucraina și despre viitorul războiului, ca și despre viitorul lui Vladimir Putin.
adaseni (4) jpg
Peste 500.000 de români nu au asistență medicală de bază. Majoritatea sunt bătrâni, săraci și mor cu zile
Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare.
Restaurantul Corvinul  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg
Locul unde au cinat Hrușciov, Ceaușescu și Dej, emblema anilor '50 din Hunedoara. Cum este folosit la 70 de ani de la deschidere
Șapte decenii au trecut de la inaugurarea fostului restaurant Corvinul din Hunedoara, unde au cinat Nikita Hrușciov, liderul Uniunii Sovietice, împreună cu Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Ansamblul rămas o emblemă a anilor ‘50 are o soartă neașteptată.
image png
Obsesia pentru frumusețea fostei soții a iubitului ei a devenit un coșmar pentru o tânără de 21 de ani: „Mi-aș dori să fiu în locul ei”
Una dintre cele mai toxice situații în care se poate afla o femeie este aceea de a se compara cu o alta. Este povestea unei tinere de 21 de ani care se confruntă cu o stare de disconvort după ce a descoperit cum arată fosta soție a iubitului ei.
Gabriel Vlase FOTO Mircea Merticariu
Averea șefului SIE, Gabriel Vlase. Fără casă, terenuri și mașină până în 2023. De atunci averea sa a crescut considerabil. Cu ce se ocupă soția
Gabriel Vlase, care conduce de șase ani SIE, a declarat la mijlocul acestui an sume importante de bani în cele șase conturi, în lei și euro, deținute împreună cu soția sa. Situația financiară a lui Vlase s-a îmbunătățit semnificativ din 2023, anterior neavând declarate casă, terenuri și mașină.
Batrani pensionari fericiti FOTO Shutterstock jpg
Pensiile în UE. În ce țări cetățenii se pot retrage mai devreme din activitate
În ultimii 10-15 ani, multe țări s-au angajat în reforme ale pensiilor, care includ și creșterea treptată a vârstei legale de pensionare și reducerea diferențelor de gen.
Calin Georgescu sursa facebook si Tik Tok jpg
Călin Georgescu își pierde fanii de pe TikTok. Cum își explică românii acest fenomen: „Nu mai există susținători, doar adepți”
Călin Georgescu a strâns aproape 580.000 de urmăritori pe TikTok, însă popularitatea sa pe platforma on-line pare să fi intrat în declin. Și-a păstrat însă admiratori fanatici, au observat românii întrebați pe platformele on-line dacă mai există susținători ai săi.
francez jpg
De ce a rămas în România un francez care s-a stabilit aici de mai bine de 20 de ani: „Când m-am întors în Franța, în septembrie 1995, mi-am dat seama că nu-mi doresc să trăiesc în continuare acolo”
Mulți români pleacă din țară în căutarea unui trai mai bun, însă nu trebuie să uităm că există și cazuri exact opuse! Unii străini ajung în țara noastră și se îndrăgostesc pe loc de aceasta, așa că își încep o carieră aici. Iar printre acești străini se numără și francezul Erwan Joliff!