Binele pe care-l faci atunci cînd faci rău

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg

Cred c─â nu este prima dat─â c├«nd spun aceast─â poveste. Am ajuns, dup─â terminarea liceului, printr-o conjunctur─â dat─â de indecizia mea ╚Öi de influen╚Ťa spiritual─â contextual─â a unor oameni, student la teologie greco-catolic─â pastoral─â. La ├«nceput, a fost un fel de efuziune ╚Öi de emula╚Ťie, pentru c─â am ├«nt├«lnit acolo c├«╚Ťiva colegi care erau ╚Öi ei cam ├«n acela╚Öi film cu mine. Citeam tot felul de autori la mod─â, filosofii mai mult ╚Öi mai degrab─â mai pu╚Ťin conforme dogmei, ne sim╚Ťeam ├«n plin av├«nt spiritual, dar eram ╚Öi nonconformi╚Öti, boemi, dornici de aventur─â, a╚Öa ├«nc├«t ├«n scurt timp am ajuns s─â fim cu to╚Ťii un fel de oi negre ale anului, monitoriza╚Ťi atent. Intram ├«n conflicte ideologice cu profesorii venerabili, ├«nc─âlcam regulile cazone ale seminarului de c├«te ori puteam, fugeam noaptea ╚Öi ne ├«ntorceam spre diminea╚Ť─â ├«nc─âlec├«nd ferestrele, iar ├«n cele din urm─â, fiind, desigur, prin╚Öi ╚Öi sanc╚Ťiona╚Ťi de c├«teva ori, la finalul primului an, dup─â ultimul examen din sesiune, am fost determina╚Ťi s─â ne retragem, pentru a nu fi exmatricula╚Ťi.

Experien╚Ťa aceasta, care ├«n momentul ├«n care am fost obliga╚Ťi s─â ne retragem a avut o ├«nc─ârc─âtur─â dramatic─â mare ÔÇô practic, sim╚Ťeam c─â am pierdut un an din via╚Ť─â ╚Öi c─â e posibil s─â nu mai am nici o ╚Öans─â de salvare ÔÇô, a fost, privind ulterior ├«napoi, una benefic─â. Nu era acolo locul meu. A╚Öa s-a f─âcut apoi c─â am ajuns profesor de rom├ón─â ╚Öi c─â m-am dezvoltat ├«n alte direc╚Ťii, care mi s-au potrivit mult mai bine. Totu╚Öi, atunci am sim╚Ťit c─â e aproape o tragedie, am fost profund afectat. Sim╚Ťeam c─â e de o cruzime incredibil─â ceea ce mi se ├«nt├«mpl─â, c─â oamenii ─âia, tocmai preo╚Ťi fiind, n-au inim─â, l─âs├«ndu-m─â pe drumuri.

Am s─â schimb acum pu╚Ťin, aparent, direc╚Ťia, dar ve╚Ťi vedea c─â lucrurile se leag─â. Robert, s─â-i spunem, este elev ├«n clasa a XII-a. A fost ├«nc─â din clasa a IX-a un elev oarecum problematic. E crescut doar de tat─âl s─âu, care nu-l mai poate ╚Ťine ├«n fr├«u. Dac─â ├«n anii preceden╚Ťi a reu╚Öit c├«t de c├«t s─â mai fie ╚Ťinut pe linia de plutire, de╚Öi acumula absen╚Ťe tot mai multe, de╚Öi avea o atitudine constant obraznic─â sau dispre╚Ťuitoare cu profesorii, de╚Öi reu╚Öea mai mult din bun─âvoin╚Ťa acestora s─â aib─â medii de trecere, acum, ├«n clasa a XII-a, lucrurile au sc─âpat cu totul de sub control. Practic, ├«n tot semestrul I, nu a prea dat pe la ╚Öcoal─â. Dirigintele lui a parcurs toate etapele posibile, a vorbit constant cu tat─âl, a trimis ├«n╚Ötiin╚Ť─âri scrise, a dat mustrare scris─â, a ob╚Ťinut de la p─ârinte semn─âtur─â pe documentul de informare cu privire la situa╚Ťia ╚Öcolar─â dinainte de ├«ncheierea semestrului. Tat─âl ├«nsu╚Öi, exasperat, i-a spus la un moment dat s─â-l exmatriculeze, c─â el nu mai ╚Ötie ce s─â fac─â. Nu-l ascult─â nici pe el, ├«l ignor─â sau ├«l sfideaz─â.

Dat─â fiind situa╚Ťia, ├«n consiliul profesoral de analiz─â a situa╚Ťiei ╚Öcolare, desf─â╚Öurat cu o zi ├«nainte de ├«ncheierea semestrului, dirigintele prezint─â cazul. Pe baza num─ârului de absen╚Ťe acumulate, dar ╚Öi a atitudinii lui Robert, constat├«ndu-se ╚Öi parcurgerea pa╚Öilor premerg─âtori, se stabile╚Öte s─â i se dea nota 3 la purtare, corigent sau neclasificat la mai multe materii, iar ca m─âsur─â final─â, exmatricularea acestuia.

├Än seara de dup─â consiliu ├«ns─â, dirigintele ╚Öi profesorii care l-au l─âsat corigent sau neclasificat ├«ncep s─â fie c─âuta╚Ťi. Persoane influente, ├«n spatele c─ârora se afl─â, desigur, interven╚Ťia tat─âlui, ├«ncearc─â s─â ├«i determine s─â schimbe rezolu╚Ťiile, pentru ca Robert s─â poat─â fi transferat la alt─â ╚Öcoal─â. Pentru aceasta, ar trebui ├«ns─â modificate mediile ├«ncheiate deja ├«n catalog, media 3 de la purtare ar trebui s─â devin─â 8, corigen╚Ťele s─â devin─â promov─âri, rubricile f─âr─â note s─â se completeze cu note fictive pentru a se putea ├«ncheia medii, ba mai mult, pagina cu procesul-verbal de la consiliul profesoral ├«n care s-a decis exmatricularea ar trebui s─â dispar─â ╚Öi s─â fie ├«nlocuit─â cu un alt proces-verbal. Presiunea pus─â asupra acestor profesori are ca argument suprem celebra expresie ÔÇ×s─â nu-i distrugem viitorulÔÇŁ, cu varianta ÔÇ×s─â-i mai acord─âm o ╚Öans─âÔÇŁ.

A╚Ö spune c─â, aparent, argumentele acestea emo╚Ťionale se sus╚Ťin. Elevul, aflat ├«n clasa a XII-a, exmatriculat fiind, nu mai poate s─â ├«╚Öi dea examenul de bacalaureat ╚Öi, ca atare, viitorul s─âu devine ce╚Ťos. Dar s─â privim ╚Öi din cealalt─â parte. Profesorii au ajuns la aceast─â rezolu╚Ťie dup─â ani ├«n care au f─âcut eforturi de a-l orienta ╚Öi sprijini pe Robert. ├Än acest moment, au ajuns la o limit─â a posibilului. Legal, tot ceea ce au decis este ├«ntemeiat. Presiunea pus─â acum asupra lor este umilitoare ╚Öi le afecteaz─â statutul. Decizia odat─â luat─â este o dovad─â a independen╚Ťei lor profesionale, ├«n limite legale, desigur. A-i determina s─â o schimbe ╚Öi, implicit, s─â recurg─â la ilegalit─â╚Ťi d─â seama ╚Öi despre practici perpetuate ├«nc─â ├«n sistem, care afecteaz─â statutul ╚Öi imaginea acestuia.

Dar, dincolo de aceste aspecte, argumentele emo╚Ťionale la care se recurge s├«nt invalide. Robert, ÔÇ×salvatÔÇŁ acum de la exmatriculare ╚Öi mutat la alt liceu, probabil unul particular, care l-ar primi la mijlocul clasei a XII-a, nu ar avea cum s─â ├«╚Öi ia oricum bacalaureatul, c─âci nu a acumulat suficiente cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi nu ╚Öi-a dezvoltat competen╚Ťele necesare. ├Än schimb, exmatriculat fiind, ar avea ╚Öansa s─â se re├«ntoarc─â ├«n ╚Öcoal─â, peste un an sau doi sau c├«nd va sim╚Ťi c─â lec╚Ťia primit─â a avut asupra sa efectele necesare. Ar avea ╚Öansa s─â ├«╚Öi g─âseasc─â drumul s─âu, nu s─â persiste pe un drum ├«nfundat.

Uneori, atunci c├«nd aparent ╚Ťi se face un r─âu, de fapt ╚Ťi se face un bine. ╚śi astfel de situa╚Ťii, ├«n care profesorii, dup─â ce au f─âcut tot ce le st─â ├«n putin╚Ť─â, s├«nt presa╚Ťi ╚Öi influen╚Ťa╚Ťi s─â ├«╚Öi schimbe deciziile, ├«n formule care le afecteaz─â prestigiul, profesionalismul ╚Öi competen╚Ťa, trebuie s─â ├«nceteze s─â mai existe.          

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.