Beșleagă

Publicat în Dilema Veche nr. 1018 din 12 octombrie – 18 octombrie 2023
image

O întîmplare destul de confuză, din şcoala primară, îmi revine cu insistenţă în memorie şi am hotărît, ca de obicei, să o exorcizez, povestind-o. Eram printr-a patra şi învăţam într-o clasă destul de bună, pentru standardele educaţionale ale epocii. Aveam un coleg excepţional, eminent, cu un nume de familie straniu: Beşleagă. Posesor eu însumi al unui apelativ familial singular, nu-mi permit, de regulă, să discut estetica onomastică românească, dar, în această situaţie, ştiu cu precizie, fusesem derutat de asocierea bizară a literelor, ce sugerau, la nivel strict acustic, ceva mai curînd peiorativ. Aflasem din dicţionar că beşleaga înseamnă, pe filiera împrumuturilor turceşti, un fel de căpetenie otomană, însă cuvîntul ca atare, prin simpla lui sonoritate, nu-mi impunea un respect deosebit. Nu era totuşi şi cazul băieţelului care-l purta şi, practic, din miezul acestui paradox începe istorioara mea şcolară. Beşleagă uimea cu ascuţimea precoce a minţii sale. Răspundea perfect înainte ca tovarăşa învăţătoare să-şi termine întrebarea, lua constant premiul întîi cu coroniţă şi nu putea fi concurat la şefia detaşamentului pionieresc. Dădea interviuri la radio de Ziua Copilului, exprima opinii de necontestat în materie de fotbal, astronautică, muzică și cel mai iubit fiu al poporului. Era mîndria şcolii şi părea setat pe asumarea unui viitor de aur, aşa cum auzisem – din cîntecelele lui Horia Moculescu – că ar trebui cu toţii să ne construim. Pentru mine cel puţin, Beşleagă avea destin de semizeu. Citisem în Legendele Olimpului că pruncii născuţi din zei şi muritori trăiseră  pe pămînt cu secole în urmă şi nu vedeam de ce contextul mitologic nu s-ar fi putut repeta în făptura binecuvîntată a colegului meu de clasă.

La polul opus se afla o fată tristă, şi ea cu un nume ieşit din rînd – Gîdea. Dacă Beşleagă părea să priceapă tot, chiar şi gîndurile nerostite ale învăţătoarei, Gîdea se găsea într-o derută absolută, neînţelegînd nici cele mai elementare noţiuni şcolare (aterizase din greşeală în respectiva clasă şi acum mergea înainte în virtutea inerţiei). Gîdea mai era și neobişnuit de grasă, transmițînd impresia unei placidităţi insurmontabile. Se mişca greu şi adesea părea să aţipească în mijlocul orelor de matematică. Deşi tolerată de învăţătoare, colega noastră avea un duşman neîmblînzit în tînăra profesoară de engleză. Aceasta nu putea să-i suporte lipsa totală de compatibilitate cu limba Marelui Will şi o înţepa, de cîte ori avea ocazia, cu o malignitate pe care, în prezent, o consider inacceptabilă la un adult implicat în procesul educaţional. Întrebarea favorită a profesoarei pentru Gîdea era legată de momentul cînd intenţiona să slăbească. Gîdea răspundea pierit că ţine regim. „Cum ţii regim, dacă tu eşti, pe zi ce trece, tot mai grasă?”, continua necruţător profesoara, făcînd-o pe colega martirizată să-şi lase ochii în pămînt. Într-o zi, doamna de engleză a venit în clasă cu o mutră înnegurată, ce nu prevestea nimic bun. A scos-o din prima la tablă pe Gîdea, cu un mîrîit scurt. Bineînţeles, Gîdea nu reuşea să articuleze nici un sunet şi, oroare, nu-şi făcuse nici măcar tema. Stătea nemişcată, cu mîna moale, lipită de tablă, în sugestia unui gest de redactare, ce nu urma să fie finalizat vreodată. Hainele strîmte îi scoteau în relief, într-un mod nefericit, formele, invitînd parcă la asaltul profesoral final.

Cu privire înceţoşată şi vizibil blocată de neputinţă în faţa fatalităţii, profesoara nu a întîrziat să întrebe răguşit: „Cînd slăbeşti odată, fetiţo? Cînd ai de gînd să arăţi şi tu ca un copil normal? Nu, nu-mi spune că ţii regim! Cum ţii regim, dacă eşti tot mai mare? Hai, răspunde-mi măcar la asta! Cum se explică misterul?”. Tensiunea a devenit imensă. Gîdea înghiţi nervos de cîteva ori şi, pentru prima oară de cînd o cunoşteam, am avut senzaţia că se trezise din somn. Deschise gura să replice. Nu mă înşelam deloc, Gîdea era pe punctul să spună ceva. Cu toţii aşteptam marea descătuşare... Şi atunci s-a auzit un chiţcăit ironic, precum clinchetul izolat al unei lovituri de băţ pe ţambal: „De fapt, ea mănîncă multă mîncare de regim”. Era drăguţul de Beşleagă care, în postură de eminenţă cenuşie a clasei, trebuia să găsească o explicaţie. Gîdea a respirat adînc şi s-a prăbuşit subit în obișnuita-i letargie. Ultima umbră de mesaj pe care am mai putut să o citesc pe figura ei luminată pentru o clipă, înainte să fie cuprinsă din nou de prostraţie, a fost o mare supunere. Părea să accepte totul. Dacă zicea Beşleagă, aşa o fi fost. Mînca prea multă mîncare de regim. Ascendentul social şi intelectual al micului lider îşi spusese din nou cuvîntul. Criza s-a încheiat, iar noi am revenit la rutină, fără a şti vreodată ce a vrut eliberata – pentru o secundă – Gîdea să răspundă. Căpetenia, beșleaga, a vorbit, triumfător, pentru ea.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.