Bernie Sanders ┼či cre┼čterea socialismului ├«n America

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Dac─â lucrurile arat─â tot mai neclar ╚Öi mai comic ├«n Partidul Republican (caz unic ÔÇô ├«ntregul partid pare c─â nu ╚Ötie cum s─â scape de candidatul care c├«╚Ötig─â alegerile primare una dup─â alta!), ├«n Partidul Democrat apele se lipezesc. Pe zi ce trece, Hillary Clinton se apropie tot mai mult de nominalizarea partidului pentru alegerile preziden╚Ťiale. Totu╚Öi, nu a fost o victorie lipsit─â de emo╚Ťii pentru so╚Ťia celui ce a fost cel de-al 42-lea pre╚Öedinte al Statelor Unite. ├Än primele alegeri primare, v─â reamintesc, Bernie Sanders a repurtat victorii importante ├«n fa╚Ťa redutabilei doamne Clinton, iar mu╚Öc─âturile lui de campanie au l─âsat urme pe imaginea dnei Clinton, vizibile nu doar pentru marea mas─â de nehot─âr├«╚Ťi, ci chiar ╚Öi pentru bazinul consolidat de votan╚Ťi al Partidului Democrat. Chiar dac─â va fi ├«nvins ├«n cursa intern─â pentru nominalizare, Bernie Sanders nu trebuie, de-acum, trecut cu vederea. Nu neap─ârat pentru c─â ar mai putea avea vreun viitor politic ├«n succesiunea constitu╚Ťional─â a mandatelor preziden╚Ťiale americane (Sanders are acum 75 de ani ÔÇô e greu de crezut c─â va mai ├«ncerca ╚Öi peste patru ani s─â ob╚Ťin─â nominalizarea), ci pentru ideile sale. ┬şC─âci succesul lui, c├«t a fost, ╚Öi nu a fost neglijabil, s-a datorat ideilor sale, care s├«nt, tot mai mult, ideile tot mai multor americani. Ei bine, de asta merit─â s─â ne apropiem mai atent de Sanders ╚Öi s─â ├«ncerc─âm s─â-i ├«n╚Ťelegem succesul. Reu╚Öitele lui, mai ales ├«n fa╚Ťa publicului t├«n─âr ╚Öi foarte t├«n─âr, indic─â o muta╚Ťie semnificativ─â ├«n mentalul american. Un trend, dac─â vre╚Ťi, care va duce nu peste mult─â vreme la o schimbare radical─â a societ─â╚Ťii americane.

De╚Öi profund ideologizat ├«nc─â din fraged─â tinere╚Ťe, adept militant al multor cauze politice fierbin╚Ťi de-a lungul deceniilor, Sanders s-a ╚Ťinut departe de partide. Din 2007 p├«n─â azi, el este senator al statului Vermont. Din 1991 p├«n─â ├«n 2007 a fost congresman al aceluia╚Öi stat. Din 1981 p├«n─â ├«n 1989 a fost primar al ora╚Öului Burlington din Vermont, o localitate care, de╚Öi nu e deloc mare (├«n anii 1980 aveam cam 38.000 de locuitori), este, totu╚Öi, cea mai populat─â localitate a statului. Toate aceste etape de carier─â politic─â au fost parcurse de Sanders ca independent. ╚śi-a creat, ├«n to╚Ťi ace╚Öti ani, o reputa╚Ťie de critic virulent al celor dou─â mari partide americane, pe care le acuz─â c─â lucreaz─â, dimpreun─â, ├«n interesul celor boga╚Ťi. Aceast─â identitate politic─â a lui Sanders s-a impus la nivel na╚Ťional ├«n decembrie 2010, c├«nd a vorbit ├«n Senat nu mai pu╚Ťin de opt ore ╚Öi jum─âtate f─âr─â ├«ntrerupere (aproape un ÔÇ×filibusterÔÇť!) ├«mpotriva unei legi referitoare la taxe, impozite ╚Öi beneficii sus╚Ťinut─â de administra╚Ťia Obama ╚Öi cu greu croit─â pentru a avea ╚Öi sus╚Ťinerea republicanilor, care aveau pe atunci majoritatea ├«ntr-una dintre Camere ╚Öi se apropiau de atingerea majorit─â╚Ťii ╚Öi ├«n cealalt─â. Era, de fapt, un compromis ├«ntre viziunile celor dou─â mari partide asupra taxelor ╚Öi relans─ârii economice. Fire╚Öte, acesta a fost un bun prilej pentru radicalii celor dou─â partide de a acuza tr─âdarea! Cum era de a╚Öteptat (c─â de aceea fusese negociat─â ├«ndelung), acea lege a trecut cu o larg─â majoritate, dar a l─âsat ├«n urm─â figura lui Sanders proiectat─â la nivel na╚Ťional ╚Öi una dintre ├«ntreb─ârile adresate de el boga╚Ťilor americani ├«n acel discurs-maraton: ÔÇ×C├«te case v─â trebuie ca s─â pute╚Ťi locui?ÔÇť ├Än general, media consacrat─â a trecut cu vederea mica excentricitate retoric─â a senatorului, ├«ns─â mediile online de st├«nga au explodat pur ╚Öi simplu, entuziasmate de Bernie Sanders. Atunci a ╚Öi ap─ârut ideea unei candidaturi la func╚Ťia suprem─â.

Da, Sanders este un socialist autentic, ├«n cel mai european sens al cuv├«ntului. Inamicii lui s├«nt oamenii boga╚Ťi ╚Öi corpora╚Ťiile. Dac─â, profe┬şs├«nd aceste idei, Sanders a ajuns s─â fie o figur─â politic─â important─â ├«n America (este cel mai vechi senator independent din ├«ntreaga istorie politic─â a Americii), este extrem de interesant saltul la relevan╚Ť─â na╚Ťional─â pe care l-a f─âcut. Indepedent fiind, Sanders a mai colaborat cu Partidul Democrat ├«n diverse proiecte legislative ╚Öi politice la Washington. Sim╚Ťind c─â poate face pasul spre Biroul Oval, a intrat ├«n Partidul Democrat ├«n 2015. A mizat pe noutatea radical─â a mesajului s─âu, sper├«nd c─â va aduce la urnele alegerilor primare suficient de mul╚Ťi aleg─âtori noi, tineri, care s─â r─âstoarne voin╚Ťa re╚Ťelelor electorale ale establishment-ului. Strategic, speran╚Ťa lui s-a ├«mplinit. Doar c─â nu ├«ndeajuns. Au venit mul╚Ťi aleg─âtori noi spre primarele democrate, dar nu at├«t de mul╚Ťi ├«nc├«t s─â ├«nving─â uria╚Öa ma╚Öin─ârie politic─â din jurul familiei Clinton. ├Äns─â, repet, succesul s─âu este real ╚Öi are o semnifica╚Ťie mult mai ad├«nc─â.

├Äntregul mesaj preziden╚Ťial al lui Sanders este dominat de ideea egalit─â╚Ťii. El vede c─â societatea american─â este profund inegal─â ╚Öi promite s─â ├«ncerce s─â niveleze aceste inegalit─â╚Ťi. Nu se ├«ntreab─â dac─â inegalitatea este natural─â sau este produs─â de m─âsuri administrative ÔÇô Sanders crede c─â prin mecanismele de redistribu╚Ťie, at├«t de dragi sociali╚Ötilor de peste tot, guvernul trebuie s─â ia de la cei boga╚Ťi ╚Öi s─â dea la cei s─âraci. Sanders propune multe lucruri pl─âcute st├«ngii populiste: creditele pe care tinerii le iau de la b─ânci ca s─â-╚Öi finan╚Ťeze studiile ar trebui s─â nu fie purt─âtoare de dob├«nd─â, iar sistemul de educa╚Ťie, ├«n general, ar trebui ├«mpins spre universal─â gratuitate; asigur─ârile de s─ân─âtate ar trebui s─â fie, de asemenea, egale ╚Öi atotcuprinz─âtoare; sindicatele ar trebui s─â aib─â un rol din ce ├«n ce mai important; salariul minim ar trebui s─â creasc─â spre 15 dolari/or─â (acum este, ├«n medie, 7,25 dolari/or─â) etc. Sanders propune, de asemenea, un uria╚Ö efort na╚Ťional de reconstruc╚Ťie a infrastructurii de transport a Americii, adic─â 16 milioane de noi locuri de munc─â. V─â ├«ntreba╚Ťi, desigur, cum vor fi pl─âtite toate acestea. Sanders r─âspunde r─âspicat: din impozite noi ╚Öi mari aplicate celor boga╚Ťi.

Cel mai probabil, Bernie Sanders nu va ajunge pre╚Öedinte al Statelor Unite. Nu va ajunge nici m─âcar s─â candideze pentru aceast─â func╚Ťie. Dar ideile lui s├«nt tot mai populare ├«n America, adic─â ├«n inima capitalismului, ├«n ╚Ťara care s-a ridicat la statura pe care o are ast─âzi prin cultivarea libert─â╚Ťii, a individualismului creator, a competi╚Ťiei ├«ntre entit─â╚Ťi private, a principiului c─â fiecare doarme precum ├«╚Öi a╚Öterne. C├«t despre noi, micii spectatori din Estul Europei ai acestui mare show care s├«nt alegerile americane, nu putem dec├«t s─â oft─âm melancolici, concluzion├«nd c─â cei care n au tr─âit socialismul tare vor s─â-l tr─âiasc─â, f─âr─â s─â ╚Ťin─â cont de ceea ce a produs socialismul acolo unde a fost adoptat. ├Äntr-adev─âr, niciodat─â un om nu ├«nva╚Ť─â nimic din experien╚Ťa altuia.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.