Bătălia de la Est - Ucraina şi Moldova rezistă

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Din cînd în cînd, televiziunile noastre de talk-show – numite şi „de ştiri“ – se opresc, pentru o clipă, asupra ameninţărilor venite dinspre Moscova la adresa Ucrainei şi a Moldovei. Se insistă pe aspectul spectaculos – e interesant cînd Moscova se încruntă... –, dar tabloul general rămîne în ceaţă. În realitate, la răsărit de România se duce, la ora actuală, o bătălie pentru influenţă, care va modela regiunea pentru cel puţin următoarele decenii. Şi, bineînţeles, consecinţele acestei bătălii vor afecta în cel mai înalt grad şi România.

Summit-ul Parteneriatului Estic, programat pentru 28 noiembrie la Vilnius, ar putea da undă verde pentru asociere statelor din vecinătatea răsăriteană care s-au dovedit cele mai active în promovarea reformelor proeuropene. Din acest punct de vedere, Ucraina şi Republica Moldova nutresc speranţele cele mai mari. Nici Georgia nu se consideră lipsită de şanse – susţinerea pentru calea prooccidentală este cea mai puternică dintre statele Parteneriatului Estic (cam 80% pro-UE faţă de aproximativ 50% în Moldova şi sub 60% în Ucraina), iar ţara s-a lansat, de aproape un deceniu, într-o serie de reforme liberale extrem de ambiţioase. Doar Armenia a optat deja: a anunţat că va intra în Uniunea Euroasiatică.

Moscova a răspuns în forţă aspiraţiilor de la Kiev, Chişinău şi Tbilisi. A declanşat un adevărat război comercial. Vinurile moldoveneşti şi mai multe produse ucrainene şi-au văzut blocate căile de acces către consumatorii ruşi. Rămîne, de altfel, emblematică ameninţarea lansată către moldoveni de viceprim-ministrul rus Dimitri Rogozin, chiar în timpul vizitei sale la Chişinău, la începutul lui septembrie: „Sper că nu veţi îngheţa la iarnă.“

Vestea bună este că, pînă în acest moment, presiunile Moscovei în direcţia menţinerii acestor state în sfera ei de influenţă şi a construirii Uniunii vamale Euroasiatice, alături de state precum Belarus şi Kazahstan, nu-şi ating scopul. Dimpotrivă, guvernul Ucrainei a adoptat, miercurea trecută, în unanimitate, textul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care conţine şi un acord de comerţ liber.

Mai mult: preşedintele Viktor Ianukovici a promis o serie de reforme extrem de îndrăzneţe. Într-o declaraţie din 19 august, preluată de RIA Novosti, Ianukovici susţinea că reformele ar putea deschide calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, la orizontul următorilor zece ani. Kievul a reuşit să încheie, în această primăvară, un acord privind importul de gaze din Germania şi intenţionează să realizeze unul similar şi cu România. Iar Bucureştiul tocmai a inaugurat construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni, obiectiv menit să spargă monopolul rusesc asupra livrărilor de gaz către Republica Moldova.

De altfel, dependenţa economică a celor două state faţă de Rusia este mai degrabă un mit, decît o realitate. Conform datelor Eurostat, Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial, atît pentru Ucraina, cît şi pentru Moldova. În cazul Ucrainei, 39% dintre schimburile comerciale sînt cu UE şi doar 20% cu Rusia. În cazul Republicii Moldova, 54% dintre schimburile comerciale sînt cu UE, 15% cu Ucraina şi de-abia 12% cu Rusia.

Uniunea Europeană concentrează 23% din PIB-ul global, Uniunea Euroasiatică doar 3%. În aceste condiţii, orientarea către piaţa europeană, cu 500 de milioane de consumatori, reprezintă opţiunea logică pentru Chişinău şi Kiev. Mai mult: parteneriatul şi eforturile de integrare vor presupune obligaţii legate de respectarea normelor democratice şi domnia legii. Aceasta va ajuta la atragerea investiţiilor, mai degrabă decît menţinerea într-o zonă a arbitrariului politic şi a impredictibilităţii.

Există, bineînţeles, şi obstacole. De exemplu, cazul fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în detenţie din 2011. UE a cerut eliberarea acesteia, pe motivul problemelor de sănătate. Prezenţa flotei Federaţiei Ruse în portul ucrainean Sevastopol reprezintă un alt impediment. Kievul a cerut recent retragerea din acest port a navelor hidrografice, cu rolul de a cerceta relieful subacvatic şi a cartografierii litoralului. Pentru Republica Moldova, dosarul transnistrean este ca o piatră legată de picior. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a recunoscut, acum două săptămîni, că există divergenţe serioase UE – Rusia, în chestiunea transnistreană.

Dar intrarea Ucrainei şi a Republicii Moldova în asociere cu Uniunea Europeană şi deschiderea căilor de comerţ liber cu aceste state ar putea genera mutaţii importante şi în economia românească. Zona de nord-est a României, Moldova, una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, va fi astfel inclusă pe o rută a unor intense schimburi comerciale – în fapt, o nouă variantă a vechiului drum comercial anterior căderii Constantinopolului. Moldova ar ieşi, astfel, din condiţia dezavantajoasă de „fund de sac“ al Uniunii Europene.

Construirea în ritm rapid a autostrăzii Iaşi – Tîrgu Mureş, precum şi modernizarea căilor rutiere şi feroviare nord – sud, de-a lungul Siretului, devin obiective politice esenţiale. Obiective la care, desigur, se adaugă cele legate de bătălia diplomatică în pregătirea momentului Vilnius.

Pentru că, aici, Rusia nu şi-a spus încă ultimul cuvînt. Iar ameninţările directe, la adresa Kievului şi a Chişinăului, ar putea fi însoţite de activarea unor pîrghii politice de care Kremlinul încă dispune, în capitale importante ale statelor-membre. Şi nu este cu totul exclus ca aceste relaţii speciale, în mari capitale, să constituie obstacole serioase în faţa aspiraţiilor europene ale vecinătăţii estice. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

 Recruți ruși la un antrenament FOTO Profimedia
Văduva colonelului rus care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a trimis o scrisoare deschisă lui Putin
Văduva unui colonel care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a scris o scrisoare deschisă lui Vladimir Putin în care i-a cerut să ancheteze moartea soțului ei, relatează portalul rus Meduza.
Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu jfif
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare la turci. Misterul nedezlegat de peste 400 de ani
În muzeul Topkapî din Istanbul, marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, se află sabia lui Ștefan cel Mare. Românii care vizitează impozantul edificiu oriental se opresc cu evlavie lângă vitrina unde este expusă spada.
horoscop financiar 1 webp
Horoscop 30 noiembrie. Zodia care se concentrează pe bani și-i ignoră pe cei dragi
Citește horoscopul zilnic din 28 noiembrie, cu previziuni pentru toate semnele zodiacale, realizat de astrologul Click!, Lorina. Iată ce ți-au pregătit astrele ziua de marți, 30 noiembrie.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.