Bătălia de la Est - Ucraina şi Moldova rezistă

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Din cînd în cînd, televiziunile noastre de talk-show – numite şi „de ştiri“ – se opresc, pentru o clipă, asupra ameninţărilor venite dinspre Moscova la adresa Ucrainei şi a Moldovei. Se insistă pe aspectul spectaculos – e interesant cînd Moscova se încruntă... –, dar tabloul general rămîne în ceaţă. În realitate, la răsărit de România se duce, la ora actuală, o bătălie pentru influenţă, care va modela regiunea pentru cel puţin următoarele decenii. Şi, bineînţeles, consecinţele acestei bătălii vor afecta în cel mai înalt grad şi România.

Summit-ul Parteneriatului Estic, programat pentru 28 noiembrie la Vilnius, ar putea da undă verde pentru asociere statelor din vecinătatea răsăriteană care s-au dovedit cele mai active în promovarea reformelor proeuropene. Din acest punct de vedere, Ucraina şi Republica Moldova nutresc speranţele cele mai mari. Nici Georgia nu se consideră lipsită de şanse – susţinerea pentru calea prooccidentală este cea mai puternică dintre statele Parteneriatului Estic (cam 80% pro-UE faţă de aproximativ 50% în Moldova şi sub 60% în Ucraina), iar ţara s-a lansat, de aproape un deceniu, într-o serie de reforme liberale extrem de ambiţioase. Doar Armenia a optat deja: a anunţat că va intra în Uniunea Euroasiatică.

Moscova a răspuns în forţă aspiraţiilor de la Kiev, Chişinău şi Tbilisi. A declanşat un adevărat război comercial. Vinurile moldoveneşti şi mai multe produse ucrainene şi-au văzut blocate căile de acces către consumatorii ruşi. Rămîne, de altfel, emblematică ameninţarea lansată către moldoveni de viceprim-ministrul rus Dimitri Rogozin, chiar în timpul vizitei sale la Chişinău, la începutul lui septembrie: „Sper că nu veţi îngheţa la iarnă.“

Vestea bună este că, pînă în acest moment, presiunile Moscovei în direcţia menţinerii acestor state în sfera ei de influenţă şi a construirii Uniunii vamale Euroasiatice, alături de state precum Belarus şi Kazahstan, nu-şi ating scopul. Dimpotrivă, guvernul Ucrainei a adoptat, miercurea trecută, în unanimitate, textul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care conţine şi un acord de comerţ liber.

Mai mult: preşedintele Viktor Ianukovici a promis o serie de reforme extrem de îndrăzneţe. Într-o declaraţie din 19 august, preluată de RIA Novosti, Ianukovici susţinea că reformele ar putea deschide calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, la orizontul următorilor zece ani. Kievul a reuşit să încheie, în această primăvară, un acord privind importul de gaze din Germania şi intenţionează să realizeze unul similar şi cu România. Iar Bucureştiul tocmai a inaugurat construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni, obiectiv menit să spargă monopolul rusesc asupra livrărilor de gaz către Republica Moldova.

De altfel, dependenţa economică a celor două state faţă de Rusia este mai degrabă un mit, decît o realitate. Conform datelor Eurostat, Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial, atît pentru Ucraina, cît şi pentru Moldova. În cazul Ucrainei, 39% dintre schimburile comerciale sînt cu UE şi doar 20% cu Rusia. În cazul Republicii Moldova, 54% dintre schimburile comerciale sînt cu UE, 15% cu Ucraina şi de-abia 12% cu Rusia.

Uniunea Europeană concentrează 23% din PIB-ul global, Uniunea Euroasiatică doar 3%. În aceste condiţii, orientarea către piaţa europeană, cu 500 de milioane de consumatori, reprezintă opţiunea logică pentru Chişinău şi Kiev. Mai mult: parteneriatul şi eforturile de integrare vor presupune obligaţii legate de respectarea normelor democratice şi domnia legii. Aceasta va ajuta la atragerea investiţiilor, mai degrabă decît menţinerea într-o zonă a arbitrariului politic şi a impredictibilităţii.

Există, bineînţeles, şi obstacole. De exemplu, cazul fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în detenţie din 2011. UE a cerut eliberarea acesteia, pe motivul problemelor de sănătate. Prezenţa flotei Federaţiei Ruse în portul ucrainean Sevastopol reprezintă un alt impediment. Kievul a cerut recent retragerea din acest port a navelor hidrografice, cu rolul de a cerceta relieful subacvatic şi a cartografierii litoralului. Pentru Republica Moldova, dosarul transnistrean este ca o piatră legată de picior. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a recunoscut, acum două săptămîni, că există divergenţe serioase UE – Rusia, în chestiunea transnistreană.

Dar intrarea Ucrainei şi a Republicii Moldova în asociere cu Uniunea Europeană şi deschiderea căilor de comerţ liber cu aceste state ar putea genera mutaţii importante şi în economia românească. Zona de nord-est a României, Moldova, una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, va fi astfel inclusă pe o rută a unor intense schimburi comerciale – în fapt, o nouă variantă a vechiului drum comercial anterior căderii Constantinopolului. Moldova ar ieşi, astfel, din condiţia dezavantajoasă de „fund de sac“ al Uniunii Europene.

Construirea în ritm rapid a autostrăzii Iaşi – Tîrgu Mureş, precum şi modernizarea căilor rutiere şi feroviare nord – sud, de-a lungul Siretului, devin obiective politice esenţiale. Obiective la care, desigur, se adaugă cele legate de bătălia diplomatică în pregătirea momentului Vilnius.

Pentru că, aici, Rusia nu şi-a spus încă ultimul cuvînt. Iar ameninţările directe, la adresa Kievului şi a Chişinăului, ar putea fi însoţite de activarea unor pîrghii politice de care Kremlinul încă dispune, în capitale importante ale statelor-membre. Şi nu este cu totul exclus ca aceste relaţii speciale, în mari capitale, să constituie obstacole serioase în faţa aspiraţiilor europene ale vecinătăţii estice. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.