Barbarie pascală

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
Barbarie pascală jpeg

Săptămîna Patimilor şi ajunul Paştelui evreiesc ar fi trebuit să inaugureze nişte zile de pace şi de adevăr. Dar asupra lumii nu pacea şi drep­tatea s-au pogorît. Ci ura, frica de război, minciuna şi dezinformarea.

Nu de pace pascală, ci de barbarie are parte lumea. Frica de război ia amploare şi pe alocuri face ravagii. Dar oare de ce? Din vina cui? Ideologii lui Putin pretind că Rusia ar fi apărătoarea creştinismului în contra globaliştilor şi homosexualilor, care ar vrea să lichideze popoarele şi religiile. Dar de creştini şi de martiriul copţilor din Egipt, reprezentînd una dintre cele mai vechi comunităţi creştine din lume, propaganda rusă, cea dezlănţuită plenar în contra ripostei SUA, nu prea are timp. Soarta zecilor de victime sacrificate în exploziile declanşate de Florii, probabil de terorişti sinucigaşi islamişti, în bisericile creştinilor egipteni, nu figura luni dimineaţa nicăieri, la loc de frunte, pe site-ul postului de agitprop moscovit, Russia Today.

Cu atît mai mare atenţie acordă atît RT, cît şi posturile afiliate, precum şi agenţii de influenţă ai lui Putin, pseudoanalizelor şi conspiraţionismelor difuzate pe bandă rulantă după abominabilul atac cu arme chimice, atribuit de Occident aviaţiei siriene, controlate de Moscova. Faptul că Rusia deţine de ani de zile suveranitatea asupra spaţiului aerian sirian n-a împiedicat regimul Assad să declanşeze săptămîna trecută raidul mortal soldat cu moartea chimică a zeci de oameni. Şi a zeci de copii.

Ţinînd cont de faptul că aceeaşi Rusie blochează în Consiliul de Securitate ONU orice proiect de rezoluţie care nu-i convine şi ar pune în dificultate regimul dictatorial al sîngerosului ei aliat, preşedintele sirian Bashar al-Assad, SUA s-au văzut nevoite să riposteze unilateral. Au lansat la 6 aprilie un tir de rachete de croazieră la ceas nocturn, cînd baza aeriană atacată era, practic, neocupată. N au făcut-o însă înainte de a anunţa Moscova, spre a da timp Rusiei să-şi evacueze ofiţerii de la baza aeriană implicată în prealabilul atac cu arme chimice.

În ciuda caracterului moderat şi nedisproporţionat al unei riposte americane mai degrabă simbolice, avînd deopotrivă o componentă morală şi o alta politică şi geopolitică, Rusia şi aliaţii ei au reacţionat dur. Şocaţi de fermitatea afişată de o administraţie Trump pe care o socotiseră şi o speraseră ferm izolaţionistă, ruşii au contraatacat nu doar proferînd ameninţări de presupusă trecere la acţiune în cazul unor viitoare „încălcări de linii roşii“, ci aşa cum ştiu ei mai bine.

Au dat, în speţă, drumul cîinilor „războiului hibrid“, pe care Moscova îl stăpîneşte excelent. Şi pe care Valeri Gherasimov îl definea, după propulsarea sa la şefia statului major al forţelor armate ale Rusiei, în felul următor: „Metodele conflictului s-au modificat şi implică utilizarea intensă de măsuri politice, economice, informaţionale (subl. mea), umanitare, precum şi a altor demersuri nemilitare“.

Prin  urmare, o uriaşă cascadă „informaţională“ de semiadevăruri, de interpretări şi reinterpretări convenabile regimului Putin, precum şi de minciuni sadea s-a revărsat asupra scenelor politice şi mediatice occidentale. Cele mai be­nigne evidenţiază absenţa unui mandat ONU pentru tirul american de rachete şi a unor probe irefutabile privind autorii atacului cu arme chimice.

Or, se ştie că Rusia a blocat, inclusiv îna­intea ripostei SUA, la Naţiunile Unite, nu doar orice rezoluţie siriană, ci şi orice proiect de investigaţie obiectivă de către terţi, capabili să deceleze pe teren ce anume s-a întîmplat, înainte ca probele să dispară ori să fie manipulate. Se mai ştie că regimul Assad a mai folosit arme de distrugere în masă şi că, apoi, Rusia a promis Americii că le va distruge.

Pare că s-a mimat lichidarea lor, fără ca regimul de la Damasc să se conformeze cerinţelor comunităţii internaţionale. În condiţiile eşecului jalnic al organizaţiei mondiale, oare ce ar fi trebuit, moralmente, să facă superputerea, singura în stare, militar, să ia măsuri în numele civilizaţiei? Să stea cu mîinile în sîn, ca fosta administraţie Obama, cea intens criticată pentru pasivitate în faţa celor mai diverse barbarii, inclusiv a regimului Assad?

Sigur, ecuaţia siriană e complicată. E vorba, în mare măsură, de un litigiu derulat prin interpuşi, în care alianţei ruso-irano-şiito-alevite i se opune o coaliţie din care fac parte forţe sunnite susţinute de Arabia Saudită şi de emiratele din Golf. În zonă mai luptă grupări kurde, turci, precum şi o opoziţie siriană moderată. 

Apoi, crime în masă nu mai puţin atroce decît ale şiiţilor regimului Assad au comis şi fundamentaliştii grupărilor teroriste sunnite. Dar toate acestea nu justifică vreo amnezie. Nu înseamnă a uita că poporul sirian nu-l mai vrea pe Assad din 2011. Şi că, în fond, stăruinţa tiranului de a se perpetua la cîrmă şi a opera transferuri de populaţie poartă, împreună cu puterea protectoare, Rusia, răspunderea pentru victimizarea a milioane de sirieni.

Din care sute de mii au fost ucişi, alți cinci milioane fiind forţaţi să-şi ia lumea în cap, inclusiv în urma unei politici de sistematice epurări etnice. Acestea fiind zise, ar trebuie să fie clar, azi, că pasivitatea comunităţii internaţionale, alimentată de laşitate, pacifism şi regrete deplasate legate de intervenţiile din Irak ori Libia, n-ar fi trebuit să fie o opţiune. Dar, dincolo de aspectul moral al chestiunii, există şi latura ei politică.

Or, Rusia, care, ipocrit, se afişează ca „putere creştină“, nu se mulţumeşte să şi aroge în mass-media o partitură de Pilat din Pont, spălîndu-se pe mîini de orice răspundere pentru crimele în masă ce jalonează de ani de zile, cu Kremlinul la pupitru, conflictul sirian. Ci tolerează ca maşinăria ei propagandistică şi aliaţii ei pe faţă ori sub acoperire, dimpreună cu partidele extremiste susţinute de Rusia, să lanseze, în serie, gogoşi menite să împiedice orice rezolvare durabilă a conflictului.

Astfel, se falsifică istoria litigiului. Se înteţeşte frica Vestului de o prezumtivă escaladare a conflictului. Se neagă potenţialul disuasiv al promptei riposte americane, care ar putea determina regimurile Putin şi Assad să fie mai grijulii, pe viitor, cu metodele lor de a purta război. Şi se propun non-măsuri menite să menţină intactă libertatea de acţiune a Moscovei şi a aliaţilor ei.

Greu de imaginat auspicii mai defavorabile pentru un Paşte liniştit. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: adevarul.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.
Centura Vâlcii zona pe unde ar urma să treacă văzută din dronă Sursă colaj YouTube 19Railtrain95 mp4 thumbnail png
„Centura Vâlcii”, paralelă cu DN7 / E81: o altă legătură între Râmnicu Vâlcea și Autostrada Sibiu-Pitești
O nouă centură menită să ocolească municipiul Râmnicu Vâlcea, aflată la faza de proiect, menită să lege orașul de Autostrada Sibiu - Pitești, urmează să fie construită de Consiliul Județean Vâlcea.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.