Banalizarea violenţei

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

S-a scris mult despre incidentul de săptămîna trecută din platoul B1 TV unde, în pauza unei emisiuni, fostul purtător de cuvînt al Guvernului Ponta, Mirel Palada, l-a agresat pe senatorul USR Mihai Goțiu. Pentru oricine și-a păstrat intact organul bunului-simț sau speranța pentru o societate decentă, agresiunea respectivă e semnul oribil al lumii ce va să vină. Cel puțin pînă la ora la care scriu acest text, autoritățile au luat la cunoștință despre incident ca urmare a plîngerii depuse de cel agresat, însă reacția lor a fost mai degrabă placidă. Total diferită față de o mie de alte incidente în care civili fără o istorie în funcții publice au fost amendați sau reținuți pentru o înjurătură sau o îmbrînceală.

Nu știu de unde a apărut atitudinea asta de tip „O fi făcut el ceva și, dacă nu a făcut, o să facă“, însă în spatele ei se ascunde acceptarea. Sînt mai mulți oameni decît aș vrea să recunosc care consideră justificată folosirea pumnului ca argument într-o discuție. Se strecoară pe undeva și un soi de umor al neputinței – „Să-i ia naiba, noi nu ne putem atinge de ei. Măcar ei între ei să își mai altoiască cîte una“.

Mie lucrurile astea îmi semnalează trecerea unui prag al exasperării. Chiar și nefericitul Mirel Palada, cu toate culpele lui, e într-o situație jalnică, demnă pe undeva de compătimire. Oricine nu reușește să își stăpînească nervii pe care și i-a excitat ani de-a rîndul în tot felul de metafore cu violență inclusă, subliniată și evocată ghiduș e în situația asta. Dl Palada a pretins tot timpul că glumește (ex.: „vă execut electric“) pînă cînd am înțeles cu toții, în prime-time, că omul nu are simțul umorului.

Sigur, oamenii au nevoie de ajutor și poate ăsta e și cazul nervosului fost purtător de cuvînt. Dar au nevoie și de îndreptare. Și de calcul corect al pericolului public. Dacă a devenit acceptabil social să pocnești un senator, de ce n-ar fi la fel de firesc să ocupi Parlamentul, să evacuezi guvernul și să declari România jamahirie? Sau paradis libertarian? Sau reflecția în realitate a insulei aceleia din Împăratul muștelor?

Incidentul de la B1 TV, repede urmat de un altul în care doi lideri ai PSD și PNL au schimbat niște înjurături, chiar și niște pumni, dacă ar fi să îl credem pe penelist, vine în linia firească a discursului public tot mai încrîncenat din ultimii ani.

Apogeul retoric al resentimentului a fost campania prezidențială din 2014. Acea campanie care a avut ca principală trăsătură definirea inamicului din interior, desenat ca un cetățean care merită mai puțin din cauza originii etnice, a religiei sau a situației familiale. S-au desenat atunci grupuri de români „puri“, dar majoritari, care au trecut la organizarea autoapărării. Așa se face că azi avem fronturi de luptă împotriva familiei netradiționale, a ungurilor, a „cozilor de topor sorosiste“ și, în general, a oricui neagă, fie și fără convingere, unui grup eterogen de politicieni de calitate îndoielnică și infractori condamnați dreptul de a deține puterea și de a o exercita necenzurat. Acum vedem consecințele lui 2014. Palada, care a avut un rol important atunci, e origine și simptom pentru aerul irespirabil de azi. Nu e principalul vinovat, însă, cumva ironic, e actor într-o dramă pe care a gîndit-o probabil rîzînd. Acum, cu dosar penal, are cel mult un rictus.

Subțirimea argumentelor cu care sînt definiți inamicii e aproape amuzantă dacă am avea cu toții același simț al umorului. Dar nu îl avem și printre noi sînt destui care se tem cu adevărat că ungurii vor lua Ardealul sau că sexo-marxiștii vor institui Republica Orgiastică România. Puterea cuvîntului e, așadar, mare, responsabilitatea e mică și asta duce pînă la urmă la violență.

Aș vrea să amintesc că nu sînt așa de departe mineriadele – acele întîmplări în care, cu binecuvîntarea factorului politic, un segment al societății a încercat să elimine fizic alt segment al societății. A și reușit pe alocuri. Atunci au murit oameni. Alții au emigrat. Dintre ei, unii încearcă și azi să uite limba română. Nu sîntem încă la faza mineriadelor. Nici nu cred că ar mai fi posibile în forma folosită de FSN-ul anilor ’90. Dar sînt posibile o mie de alte scenarii, inclusiv unele pe care nu le putem proiecta azi.

Ceea ce refuză să înțeleagă cei care propagă, tolerează sau acceptă discursuri exclusive și toxice condimentate cu accese de violență e că, oricît ar încerca să controleze realitatea, ea se va încăpățîna să nu răspundă tuturor comenzilor. Altfel spus, odată lăsat să iasă din lampă, acest duh al urii va decide singur care îi sînt victimele.

Eu încă mai aștept ca incidentul de la B1 TV să fie condamnat ferm de toți reprezentanții Puterii din România. Nu de alta, dar mîine-poimîine acești oameni greu de atins azi, mici zei de provincie, s-ar putea regăsi de cealaltă parte a pumnului. Ar fi păcat ca, în acel moment, să rămînă cineva cu senzația că s-a restabilit echilibrul. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Alexandru Arsinel Arhiva Adevarul (9) JPG
Reacții la moartea lui Arșinel. Geambașu: S-a legat cu lanțuri de scaun și poziție
Moartea lui Alexandru Arșinel este deplânsă pe Facebook de colegi de breaslă și politicieni. Actorul a murit joi, 29 septembrie, la vârsta de 83 de ani.
hipertensiune pexels com jpg
Bolile cardiovasculare, un ucigaș tăcut care lovește în plin. Cifrele lipsei de educație
Societatea Română de Cardiologie transmite un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Inimii, în care subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare.
tezaur alba1 jpeg
Tezaur monetar dacic „abandonat” în pădure. Autoritățile din Alba l-au lăsat să zacă timp de o lună. Poliția a deschis dosar penal
Un tezaur de monede dacice vechi de peste 2000 de ani, descoperit întâmplător într-o pădure din județul Alba, a stat „abandonat” aproape o lună de zile de autoritățile competente.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.