Balcanii, o provocare necesară pentru Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

În mod clar, președinția bulgară a Consiliului Uniunii a marcat săptămîna trecută un succes important, văzîndu-și unul dintre obiectivele principale adoptat de Comisie și de Parlamentul European. Este vorba de oferirea unei perspective europene pentru Balcanii de Vest. Să ne amintim că, în urmă cu cîțiva ani, România intenționa să atașeze și Republica Moldova procesului de europenizare a Balcanilor de Vest – o nereușită ce poate doar în mică parte să-i fie imputată Bucureștiului, cauza fiind mai degrabă eșecul forțelor declarat pro-europene de la Chișinău.

Acum, însă, obiectivele sînt fixate, iar mesajul liderilor europeni este clar: pentru a putea aspira cu adevărat la aderare, statele din regiune trebuie să-și rezolve problemele cu vecinii, să consolideze statul de drept și drepturile fundamentale, să-și reformeze economiile pentru a reduce deficiențele structurale, a crește competitivitatea și  a lupta eficient contra șomajului. Un pariu dificil pentru statele din Balcani, dar și pentru Uniunea Europeană.

Mai întîi de toate, pentru că guvernele din regiune trebuie să poată și să și vrea să adopte măsurile necesare. Iar întrebarea este în ce măsură liderii politici locali – îndeobște bănuiți de corupție – vor fi de accord să aplice niște reforme care le-ar putea fi fatale unora dintre ei (vezi cazul României). Apoi, vor putea fi rezolvate problemele de vecinătate, care necesită compromisuri de ambele părți, sau liderii vor cădea în capcana populismului și a naționalismului?

În această mică lume a Balcanilor, diferențele dintre statele componente sînt uriașe sau, în orice caz, cu mult mai accentuate decît cele dintre țările foste comuniste care au aderat în 2004 și 2007. Muntenegru și Serbia sînt singurele care au început negocierile de aderare.

Dar în timp ce guvernarea de la Podgorița și-a vădit deja aspirațiile pro-occidentale, aderînd la NATO în pofida unei încercări de lovitură de stat (pare-se cu mînă rusească), la Belgrad lucrurile sînt ceva mai complicate. Serbia pare a se afla undeva la mijlocul drumului între Bruxelles și Moscova. În plus, o bună parte a opiniei publice sîrbe acuză caracterul autoritar al politicii președintelui Alexandr Vucici.

Macedonia este un caz interesant, dat fiind că, aici, Opoziția și opinia publică au reușit ceea ce pare imposibil: răsturnarea unui regim illiberal. În vara anului trecut, președintele Gjorge Ivanov a încredințat guvernarea social-democratului Zoran Zaev, în coaliție cu partidele albaneze. Aceasta, la șase luni de la alegerile legislative și după o perioadă tulbure, marcată de numeroase proteste de stradă împotriva încercărilor președintelui Ivanov de a menține cumva la putere partidul de centru dreapta, iliberal și ultranaționalist al lui Nikola Gruevski. Și poate că stratagema ar fi reușit dacă nu ar fi apărut „lebăda neagră“: moartea unei fetițe de 9 ani, care a așteptat zadarnic ajutor din partea statului pentru tratament în străinătate. Cazul a devenit emblematic pentru corupția regimului Gruevski și, la presiunea străzii și a cancelariilor occidentale, președintele a cedat. În octombrie, partidul lui Gruevski avea să fie zdrobit și în alegerile locale, cu tot sprijinul dat de liderul sîrb Alexandr Vucici sau de premierul ungar Viktor Orbán.

Perspectivele Macedoniei sînt pozitive, dar rămîne problema numelui, în contextul puternicelor proteste ale naționaliștilor greci. Proteste pe care guvernul lui Alexis Tsipras nu le poate ignora. După un deceniu de austeritate și pe fondul unei recuperări economice încă fragile, este ultima criză care-i mai trebuie guvernului de la Atena.

Albania, la rîndu-i, face progrese sub guvernarea de centru-stînga, din care se detașează figura lui Erion Veliaj, primar al Tiranei, cu studii în America și Marea Britanie.

Bosnia este un stat nefuncțional, blocat de o arhitectură instituțională complicată și de politica obstrucționistă a entității sîrbe. Kosovo, în pofida asistenței europene, cu greu poate fi considerat ca avînd toate atributele unui stat independent și, potrivit unui mare număr de rapoarte, corupția și contrabanda sînt implantate pînă la vîrful structurilor de decizie.

Economia regiunii este și ea o provocare. Dacă privim la indicatorul PIB/capita, Muntenegru stă cel mai bine, cu 42% din media UE. Serbia și Macedonia se află la 36%, Albania la 30%, Bosnia și Herțegovina la 28%. Spre comparație, România se află la 57% din media UE.

Ar fi o mare greșeală din partea europenilor să vadă zona ca pe un „bloc“ și să nu trateze fiecare stat ca pe un caz special. Iar anul 2025 poate fi un termen realist doar cel mult pentru Muntenegru sau Serbia.

Dar pariul este important și pentru Europa, mai ales din perspectivă geopolitică. Pentru că, venind în Balcanii de Vest, Europa va întîlni interesele Rusiei, dar și pe ale Turciei sau Arabiei Saudite. Aducerea păcii, a bunăstării și stabilității va fi o misiune infernal de grea pentru o Europă marcată ea însăși de numeroase diviziuni.

Însă altă cale nu este. Pentru că, așa cum spunea comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, ori exportăm noi stabilitatea și valorile noastre în Balcanii de Vest, ori vom importa instabilitatea lor. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.