Axa singur─ât─â╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 763 din 4-10 octombrie 2018
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Probabil numai ├«ntr-un teritoriu absurd cum e Rom├ónia po╚Ťi vedea mugurii unei campanii pentru ie╚Öirea din Uniunea European─â cu doar c├«teva luni ├«nainte ca Bucure╚Ötiul s─â de╚Ťin─â pre╚Öedin╚Ťia Consiliului UE.

Semnele unei r─âciri ├«ntre Bucure╚Öti ╚Öi Bruxelles au ap─ârut de mai mult─â vreme, ├«ns─â ele au fost p├«n─â acum doar fric╚Ťiuni uzuale, nici m─âcar foarte aspre ├«n ton sau con╚Ťinut. ├Än ultimele zile ├«ns─â, Puterea ╚Öi sateli╚Ťii ei ├«ncep s─â capete curajul unor predicate f─âr─â echivoc.

Calculul pe care ╚Öi-l fac ace╚Öti oameni e relativ simplu ╚Öi meschin. ├Ämprumut─â o linie de discurs neprobat─â ├«n realitate pentru a-╚Öi face loc pe scen─â astfel ├«nc├«t accesul la bugetele publice ╚Öi la sufletele oamenilor s─â r─âm├«n─â nesmintit sau chiar s─â se l─ârgeasc─â. Dar mai e cumva acest calcul: iresponsabil. Cunosc├«ndu-le trecutul, ╚Ötim bine c─â nici unul dintre cei care se joac─â cu astfel de idei nu a f─âcut vreun fel de estimare a pagubelor ├«n eventualitatea ├«n care RoExit-ul prinde trac╚Ťiune.

├Äncerc s─â trec c├«teva ├«n revist─â f─âr─â a avea preten╚Ťia c─â pot surprinde toate nuan╚Ťele.

Prima ╚Öi cea mai grav─â pierdere va fi cea uman─â. Deja, aproape toate familiile care ├«╚Öi permit ├«╚Öi trimit copiii la studii ├«n str─âin─âtate. ├Än s├«nul acestor familii exist─â o tensiune permanent─â legat─â de aceste plec─âri. Pe de o parte dorin╚Ťa ca genera╚Ťia urm─âtoare s─â aib─â o via╚Ť─â mai bun─â indiferent unde pe planet─â, pe de alta nevoia fireasc─â de a r─âm├«ne totu╚Öi aproape. Acum unii se ├«ntorc, al╚Ťii nu. ├Än cazul ├«n care discu╚Ťia despre RoExit ia vitez─â, biletul de avion va fi ├«ntotdeauna doar ÔÇ×dusÔÇť.

Din diverse motive, tendin╚Ťa plec─ârilor, din toate categoriile sociale, e deja ascendent─â. ├Än r├«ndul milioanelor de rom├óni care muncesc ├«n str─âin─âtate exist─â ├«nc─â dorin╚Ťa de ├«ntoarcere acas─â. Dac─â ├«ntoarcerea le pune sub semnul ├«ntreb─ârii libertatea de a pleca iar la munc─â (sau ├«n vacan╚Ť─â), cei mai mul╚Ťi dintre ei vor alege s─â uite de Rom├ónia ╚Öi s─â ob╚Ťin─â cet─â╚Ťenia statelor ├«n care se afl─â acum.

Genera╚Ťii ├«ntregi de cet─â╚Ťeni perfect ap╚Ťi de munc─â ╚Öi creativi care nu vor produce ╚Öi nu vor crea nimic pentru Rom├ónia.

Au fost mari manifesta╚Ťii de strad─â ├«mpotriva c├«torva modific─âri legislative. ├Än condi╚Ťiile ├«n care o majoritate a rom├ónilor ├«╚Öi men╚Ťine ├«ncrederea ├«n Uniunea European─â (conform ultimului Eurobarometru), e de a╚Öteptat c─â reac╚Ťia public─â, inclusiv cea manifestat─â ├«n strad─â, va fi ferm─â ╚Öi imprevizibil─â. Dac─â la Ordonan╚Ťa 13 sau ├«n 10 august am v─âzut lucruri f─âr─â precedent ├«n ultimii 10 15 ani, e foarte probabil c─â ├«n cazul unui RoExit o s─â ne uit─âm la ele cu duio╚Öie, mira╚Ťi de bl├«nde╚Ťea acestor manifesta╚Ťii.

Nu a╚Ö subestima nici capacitatea de seduc╚Ťie a unui discurs identitar autohtonist, nepot al neat├«rn─ârii lui Ceau╚Öescu. Terenul e deja preg─âtit. Asta se ├«nt├«mpl─â ╚Öi gra╚Ťie cinismului unei ├«ntregi genera╚Ťii de politicieni, ├«ns─â aceea e alt─â discu╚Ťie. Aceast─â capacitate de seduc╚Ťie va func╚Ťiona ╚Öi vom vedea Rom├ónia rupt─â ├«n dou─â pe o nou─â ax─â care se va reproduce ferm ├«n toate domeniile. De la cultur─â la business, o s─â vedem delimit─âri ferme care vor produce ╚Öi efecte politice deocamdat─â ╚Ťinute sub control. Cli╚Öeele care fac diferen╚Ťa ├«n imaginarul politic ╚Öi cultural al diverselor comunit─â╚Ťi regionale, religioase, etnice sau culturale din Rom├ónia vor deveni infinit mai relevante. Efectele pentru rela╚Ťiile dintre comunit─â╚Ťi vor fi devastatoare. Avem exemplul anilor ÔÇÖ90 ÔÇô ani ai mineriadelor, ai conflictelor etnice de la T├«rgu Mure╚Ö ╚Öi H─âd─âreni, cicatrici ├«nc─â nevindecate cu adev─ârat.

Un alt efect va fi dispari╚Ťia proiectelor pe termen lung, plec├«nd de la cele personale, private, p├«n─â la investi╚Ťii str─âine. Oamenii ╚Öi companiile vor construi mai pu╚Ťin, indiferent c─â e vorba de un business sau de o via╚Ť─â, sub spectrul incertitudinii. Genera╚Ťiile n─âscute ├«n izolarea dictaturii ├«╚Öi amintesc ├«nc─â foarte bine ce era atunci. Parte din succesul Rom├óniei, at├«t c├«t e ÔÇô mic ╚Öi sub poten╚Ťial ÔÇô, vine tocmai din aceast─â siguran╚Ť─â oferit─â de apartenen╚Ťa la lumea occidental─â.

Alt efect va fi dispari╚Ťia regulilor. Referirea sarcastic─â la diver╚Öi politicieni ca la ni╚Öte ÔÇ×baroni localiÔÇť va c─âp─âta un sens mult mai concret. Vedem deja cum Rom├ónia se transform─â ├«ntr-un soi de feud─â la nivel central, ├«ns─â spectrul dispari╚Ťiei controlului democratic va ├«ncuraja testarea limitelor statului. Stat care e deja supus asaltului ╚Öi tot mai slab ├«n reac╚Ťii. Deja cu greu se mai poate vorbi ├«n Rom├ónia de egalitate de ╚Öanse sau ├«n fa╚Ťa legii. ├Än cazul ├«n care inhibi╚Ťia dispare cu totul, a╚Ötepta╚Ťi-v─â ca administratorul de bloc s─â v─â taie apa cald─â c├«nd va decide c─â a╚Ťi fost obraznici.

Am evitat s─â discut aici despre ÔÇ×bani europeniÔÇť, tarife de roaming etc. Beneficiile apartenen╚Ťei pot fi sesizate de orice om de bun─â-credin╚Ť─â. Am preferat s─â scriu despre separare. Pentru c─â ea e elementul nou ├«n discursul public.

Pe de alt─â parte, nu cred, ├«n mod onest, c─â ├«n urm─âtorii ani e posibil─â o ie╚Öire din UE. Ceea ce se poate ├«nt├«mpla ├«ns─â e ca Rom├ónia s─â contribuie la distrugerea proiectului european ├«n forma actual─â cu o energie care i-a lipsit atunci c├«nd s-a pus problema unei construc╚Ťii pozitive. Efectele nu pot fi dec├«t nefericite. Europa cu dou─â sau trei viteze e deja pe plan╚Öa arhitec╚Ťilor. A╚Ötepta╚Ťi-v─â ca Rom├ónia s─â fie a patra vitez─â. Cercul exterior ╚Öi nepl─âcut.

Ceea ce tic─âlo╚Öii, meschinii ╚Öi r─âzboinicii culturali ai momentului refuz─â s─â ├«n╚Ťeleag─â atunci c├«nd v├«ntur─â metafore identitare este c─â, dac─â e ceva care ne-a ╚Ťinut ╚Öi ne ╚Ťine ├«mpreun─â ├«n anii ace╚Ötia, atunci acel ceva este Europa. Nu mo╚Ötenirea comun─â, nu Biserica ╚Öi nici m├«ndria de a fi rom├ón. Ne-am ag─â╚Ťat cu disperare de identitatea asta ╚Öi am avut dreptate s─â o facem. Lucrurile bune le-au dep─â╚Öit pe cele rele. De asta s├«ntem ├«nc─â ├«mpreun─â, ├«ntre acelea╚Öi grani╚Ťe.

├Än 2018, ╚Ťara noastr─â e de la Atlantic la Egee ╚Öi de la Helsinki la Palermo. Nu ╚Ötiu c├«╚Ťi dintre v├«ntur─âtorii de izola╚Ťionism ╚Öi separare ├«╚Öi dau seama c─â promoveaz─â un viitor limitat la axa ╚Ü─ând─ârei-Adjud.

E paradoxal s─â consta╚Ťi, ├«n anul centenarului, c─â singurul factor unificator real e Europa. Dac─â vor fi vreodat─â pu╚Öi cu adev─ârat s─â aleag─â, foarte mul╚Ťi rom├óni au s─â aleag─â altceva dec├«t Rom├ónia. Vor pune egal ├«ntre Rom├ónia ╚Öi ╚Öanse irosite, ├«ntre Rom├ónia ╚Öi cinism, Rom├ónia ╚Öi prostie militant─â.

╚śi atunci ne vom ├«mp─âr╚Ťi ÔÇô a c├«ta oar─â? ÔÇô pe o ax─â a singur─ât─â╚Ťii. Cei r─âma╚Öi ╚Öi cei pleca╚Ťi. Cei care s├«nt ÔÇ×rom├óniÔÇť ╚Öi cei care au fost ÔÇ×rom├óniÔÇť. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.