Avem criterii, ne trebuie femei

Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Ca alegător dintr-un stat membru, îmi doresc să ştiu ce s-a ales de votul meu de la alegerile pentru Parlamentul European. Carevasăzică, am votat, acolo s-au făcut coaliţii şi, conform tratatului de la Lisabona, în premieră, Consiliul va trebui să ia seama la votul popular atunci cînd va binecuvînta componenţa Comisiei, cu şeful ei cu tot. Aş fi zis că ar trebui să fim pisaţi cu dezbateri publice (la televizor, adică) din care să aflăm care ar fi candidatul ideal pentru o funcţie de comisar, pentru ce portofoliu, pe ce criterii ş.a.m.d.  

Nu mi-a fost dat. Din două motive. Alegerea comisarilor nu este nicidecum o pildă de transparenţă la Bruxelles, iar televiziunile de la noi consideră subiectul a fi marginal, dacă nu se înjură Ponta cu Băsescu sau Udrea cu Tăriceanu. În schimb, am avut marea surpriză să aud că premierul şi preşedintele susţin o aceeaşi candidatură, a lui Dacian Cioloş, evident, pentru portofoliul Agriculturii. Am şi salutat acest embrion de politică bipartizană, într-un articol al acestei rubrici.  

M-am grăbit! Deunăzi, a apărut dandanaua. Preşedintele a anunţat solemn, serios şi încruntat (ca aproape de fiecare dată) că premierul a încălcat legea, nu a informat Parlamentul şi naţiunea cum că România are o a doua variantă de propunere pentru postul de comisar european. La rîndu-i, prim-ministrul a replicat relaxat şi cu o urmă de ironie (ca aproape de fiecare dată) că nu avea cum să informeze ţara, înainte să ştie pentru ce portofoliu ar fi competentă doamna Creţu (căci despre dînsa e vorba), atîta vreme cît domnul Junker (nominalizat ca preşedinte al Comisiei) nu s-a hotărît asupra acestui important amănunt. Premierul a mai precizat că vina domnului Cioloş nu ar consta în lipsa de competenţă sau în vreo proastă performanţă administrativă, ci în faptul că... e bărbat! Ar trebui să propunem o femeie, ăla e necazul. Altfel nu se respectă nu ştiu ce algoritm de gender.

Sincer, habar nu am dacă acesta este adevăratul motiv, sau domnul Junker a considerat că României îi ajunge un mandat pe un portofoliu de maximă importanţă. Nu vom şti probabil niciodată ce tip de negocieri politico-naţionale s-au purtat în spatele unor uşi închise, la Bruxelles. Pentru a ajunge în Comisie, un candidat trebuie: să fie agreat de o anumită familie politică (conform unui algoritm), să fie propus de un anumit stat membru (pentru un portofoliu mai important sau nu) şi să aibă un anumit sex (în funcţie de alt algoritm). Cît priveşte competenţele pe domeniul pe care ar trebui să îl administreze, contează şi ele. Cît de cît. Dar nu sînt de o importanţă capitală, după cum a arătat istoria. Dacă ar fi să fiu răutăcios, aş fi nevoit să amintesc că, pentru a deveni comisar european, nu se recomandă să te declari credincios catolic, cu Biblia citită şi cu frică de Dumnezeu. Rişti să păţeşti ca italianul Butiglione, care a fost respins de Parlament deoarece a îndrăznit să afirme că, în opinia unui catolic, homosexualitatea este un păcat capital.  

În sfîrşit. S-a dus de rîpă speranţa mea de a vedea o acţiune politică bipartizană în România. „Divină sînt amîndoi“ (vorba faimosului banc). Atît Bucureştiul, cît şi Bruxelles-ul. Cei doi şefi români au greşit pentru că nu au vorbit între ei. „Dom’ preşedinte, uite, ăştia au o problemă cu Dacian, cică le-ar trebui o femeie, matale ce ştii de pe-acolo?“ „Păi, ce să-ţi zic, uite cam cum stau manevrele, lor le trebuie Agricultura pentru ţara X, dar putem să negociem aşa şi pe dincolo…“ În naivitatea mea, aşa îmi închipuiam că ar trebui să se facă trebile ţării. Nici Uniunea nu e vreo virgină în balamucul ăsta. Deşi afirmă sus şi tare transparenţa şi democraţia deciziilor, pe baza unor criterii clare, este greu de imaginat un trio instituţional mai opac decît cel care conduce UE. Ar fi, e drept, Comitetul Central al Partidului Comunist nord-coreean. Prin lumea liberă, cu excepţia serviciilor secrete, greu aş găsi echivalent pentru secretomania care domneşte în Place Schuman.  

Să nu uităm, peste cinci ani, la viitoarele alegeri europene, să deplîngem slaba participare. De vină va fi, evident, alegătorul ingrat care nu a priceput Criteriile.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.