Aţi uitat de Mediterana? N-ar trebui!

Publicat în Dilema Veche nr. 651 din 11-17 august 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

A trecut aproape neobservat─â o ╚Ötire de la sf├«r╚Öitul s─âpt─âm├«nii trecute, potrivit c─âreia circa 200 de migran╚Ťi au ├«ncercat s─â for╚Ťeze trecerea din Italia ├«n Fran╚Ťa, dar au fost respin╚Öi de la frontier─â. Pare un caz izolat ├«ntre at├«tea altele, dar nu este. Mai degrab─â am putea privi evenimentul ca pe un semn despre ceea ce ar putea s─â vin─â.

Dup─â ├«nchiderea ÔÇ×rutei balcaniceÔÇť ╚Öi acordul UE-Turcia, sudul Europei a devenit principala poart─â de intrare a migran╚Ťilor, arat─â un raport oficial realizat de ├Änaltul Comisariat al Na╚Ťiunilor Unite. ├Än luna iulie, 93% din migran╚Ťii care sosesc pe teritoriul european au fost ├«nregistra╚Ťi ├«n sudul Italiei. Restul migran╚Ťilor au trecut prin Grecia. Ruta spaniol─â, prin enclavele din Africa de Nord Ceuta ╚Öi Melilla, a fost anihilat─â, cea prin Balcani ╚Öi Grecia s-a redus p├«n─â aproape de zero. ├Än termeni absolu╚Ťi, Italia a ├«nregistrat ├«n primele ╚Öapte luni un num─âr de sosiri similar cu totalitatea celor de anul trecut. ├Än ianuarie, Grecia primea 67.000 de migran╚Ťi ÔÇô de 13 ori mai mult dec├«t Italia. Odat─â cu intrarea ├«n vigoare a acordului dintre UE ╚Öi Turcia, semnat la 18 martie, raportul s-a inversat.

Potrivit Organiza╚Ťiei Interna┬ş╚Ťio┬şna┬şle pentru Migra╚Ťie (OIM), 3120 de migran╚Ťi au murit ├«n Marea Mediteran─â ├«n primele ╚Öapte luni ale anului, dintre care peste 2600 ├«ntre coasta african─â ╚Öi Italia. Deocamdat─â, asist─âm la o schimbare de strategie din partea re╚Ťelelor de migra╚Ťie clandestin─â, care nu-╚Öi mai pot ├«ndruma ÔÇ×clien╚ŤiiÔÇť pe Marea Egee, dar ├«i pot ademeni cu o traversare, mai periculoas─â, a Mediteranei.

Amenin╚Ťarea real─â se afl─â ├«ns─â undeva mai departe de ╚Ť─ârmurile nord-africane, ├«n str─âfundurile continentului, de unde vor putea veni noile valuri de migran╚Ťi. Din Eritreea, aflat─â sub domina╚Ťia unui regim extrem de dur, care impune stagiul militar pe durat─â nedeterminat─â ÔÇô mai bine zis, o sclavie oficializat─â. Din Sudan ╚Öi din Sudanul de Sud, afectate de terorism ╚Öi r─âzboaie, din Somalia, care de mult nu mai e un stat, ci un teritoriu disputat de bande ├«narmate, multe direct legate de organiza╚Ťiile teroriste. Din regiunea subsaharian─â sau din Etiopia, b├«ntuite de foamete. Nu este exclus ca sudul Europei s─â se g─âseasc─â ├«n cur├«nd sub presiunea unui milion de migran╚Ťi africani sau poate chiar mai mult. Iar ├«n nordul Africii nu avem o Turcie cu care s─â putem ├«ncheia acorduri.

Toate aceste provoc─âri vin ├«ntr-o perioad─â sensibil─â pentru statele aflate ÔÇ×├«n prima linieÔÇť, Italia ╚Öi Fran╚Ťa. ├Än Italia, premierul Matteo ┬şRenzi ├«╚Öi joac─â ├«n octombrie viitorul politic, ├«ntr-un referendum privind reforma sistemului electoral. P├«n─â atunci, el va trebui s─â dea un r─âspuns crizei financiar-bancare, aflat─â la orizont. Sectorul bancar italian este ap─âsat de peste 360 de miliarde de euro de credite neperformante ╚Öi de decenii ├«ntregi de management defectuos. Dac─â ar fi s─â se aplice cu stricte╚Ťe regulile europene (a╚Öa cum o cer multe voci din Germania, de exemplu), ar trebui ca, ├«nainte de o eventual─â interven╚Ťie a statului, b─âncile s─â fie refinan╚Ťate cu banii investitorilor, care ╚Öi-ar vedea astfel obliga╚Ťiunile pr─âbu╚Öite. Doar c─â, ├«n cazul particular al Italiei, un foarte mare num─âr de obliga╚Ťiuni se afl─â nu ├«n m├«inile marilor investitori sau ale speculatorilor financiari, ci la familii din clasa medie. Ad─âuga╚Ťi aici presiunea tot mai crescut─â din partea migran╚Ťilor, odat─â cu mutarea fluxului principal peste Mediterana. Ei bine, Matteo Renzi ╚Ťine ├«n m├«ini o adev─ârat─â bomb─â cu ceas. Iar dac─â, ├«n aceste condi╚Ťii, referendumul va fi un e╚Öec, va urma demisia premierului ╚Öi, inevitabil, ascensiunea forma╚Ťiunilor antieuropene precum Liga Nordului sau Mi╚Öcarea Cinci Stele.

Fran╚Ťa, la r├«ndul ei, va avea alegeri preziden╚Ťiale ├«n prim─âvara anului viitor. O eventual─â victorie a Marinei Le Pen ar ├«nsemna intrarea, ├«n premier─â, ├«n Consiliul Uniunii ╚Öi ├«n Consiliul European a unor mini╚Ötri ╚Öi a unui ╚Öef de stat declara╚Ťi antieuropeni. Blocajul ar fi garantat. Teoretic, sistemul politic din Fran╚Ťa ar trebui s─â evite un astfel de scenariu, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat ╚Öi ├«n 2002, c├«nd Jean-Marie Le Pen a fost ├«nvins clar ├«n turul al doilea. ├Äns─â ast─âzi, dup─â votul popular asupra Brexitului sau victoria lui Donald Trump ├«n primarele republicane, pu╚Ťini ├«╚Öi mai asum─â riscul unor predic╚Ťii. ├Än orice caz, o amplificare a crizei migran╚Ťilor va juca ├«n favoarea reprezentantei Frontului Na╚Ťional.

Desigur c─â ├«n aceste momente se va vorbi din nou despre ÔÇ×solidaritatea european─âÔÇť, numai c─â e greu de presupus c─â se va putea mergre mai departe de stadiul simplelor vorbe. Europa Central─â nici nu vrea s─â aud─â de ├«mp─âr╚Ťirea poverii ├«n criza migran╚Ťilor, statele nordice s├«nt ╚Öi ele sceptice. Suedia, de exemplu, este aceea care a primit oricum cel mai mare num─âr de migran╚Ťi raportat la popula╚Ťie ╚Öi nu se poate angaja la mai mult, chiar s─â vrea. Danemarca ╚Öi Finlanda s├«nt, ├«n principiu, ├«mpotriva primirii migran╚Ťilor, iar ├«n Olanda nici nu se pune problema, c├«t─â vreme vor avea loc ╚Öi acolo alegeri anul viitor, iar Geert Wilders, cu al s─âu Partid al Libert─â╚Ťii, de extrem─â dreapta, conduce ├«n sondaje. O situa╚Ťie complicat─â, a c─ârei ie╚Öire e greu de ├«ntrev─âzut. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.