Atenţie la Franţa!

Ceea ce se întîmplă acum în Franţa priveşte mai mult decît opinia publică din Hexagon – ar putea deveni, la un moment dat, un pericol la adresa întregii construcţii europene.  

Un sondaj de opinie apărut la sfîrşitul săptămînii ni-l arăta pe preşedintele François Hollande bătînd recordul negativ de popularitate pe care un şef al statului francez l-a înregistrat vreodată, în acest moment al mandatului – 13%. Aducerea la cîrma guvernului a lui Manuel Valls, văzut drept o stea în devenire a stîngii franceze şi chiar europene, nu a redresat corabia. Premierul de la Paris de-abia strînge o cotă de încredere de 30%. Prea puţin pentru a menţine cu adevărat corabia greu încercată a socialiştilor francezi.

Desigur, preşedinţii vin şi pleacă, la fel şi guvernele – dar cu Franţa e mai complicat.

Nivelul catastrofal de popularitate al puterii de centru stînga face să crească la cote greu de suportat presiunile pentru dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de alegeri anticipate. Stă în puterea preşedintelui francez să facă asta, conform Constituţiei. Iar poziţia sa este cît se poate de şubredă, avînd în vedere că redresarea economiei nu se întrevede. Mai rău, guvernul trebuie să suporte în aceste zile o nouă lovitură de imagine: Thomas Thévenoud, de-abia numit, de cîteva zile, secretar de stat pentru comerţ exterior, a demisionat din cauza unor probleme cu Fiscul.  

Iar necazurile nu se opresc aici. Sesiunea parlamentară de toamnă se poate transforma într-un coşmar pentru preşedintele Hollande şi guvernul său. Săptămîna viitoare, Manuel Valls va cere un vot de încredere, iar surprizele nu sînt deloc excluse. După calculele presei franceze, majoritatea guvernamentală ar sta într-un singur vot. Sînt mari nemulţumirile din zona stîngii extreme şi din rîndurile ecologiştilor. Mai mult, există o mişcare de frondă chiar în interiorul Partidului Socialist, unde mai mulţi deputaţi îşi declară deschis opoziţia faţă de politicile guvernului şi refuză să-i voteze proiectele.

Preşedintele Hollande şi premierul Valls sînt cu spatele la zid şi nu se ştie cît vor mai putea rezista. Iar Frontul Naţional se află chiar la uşa puterii, după cum avertiza însuşi Manuel Valls. Ultimele sondaje publicate în Franţa o dau pe preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, pe primul loc în topul candidaţilor la preşedinţie şi cîştigătoare într-o eventuală confruntare directă cu François Hollande. Formaţiunea naţionalistă franceză, adversar declarat, printre altele, al liberei circulaţii şi al monedei euro, se menţine, de asemenea, în top, după ce s-a situat pe prima poziţie şi la alegerile pentru Parlamentul European. 

Alegeri care, după cum se ştie, au adus partidelor extremiste şi antieuropene o prezenţă importantă în legislativul de la Bruxelles şi Strasbourg. Dar nu într-atît de importantă încît să poată influenţa cu adevărat deciziile, poate doar să le mai întîrzie.

Însă o venire la guvernare a Frontului Naţional în Franţa va putea schimba fundamental lucrurile în sistemul de putere european. Pentru că, odată cu aceasta, forţele antieuropene vor pătrunde în cealaltă componentă a puterii legislative, Consiliul Uniunii, acolo unde sînt reprezentate guvernele statelor membre.

Aici deciziile se iau, în general, cu majoritate calificată – caz în care putem presupune că Franţa ar putea fi scoasă în afara jocului de către ceilalţi participanţi, rămînîndu-i doar să constate o scădere dramatică a influenţei sale în plan european şi global. Însă deciziile în domenii sensibile, precum fiscalitate, politică externă, extindere, cetăţenie se iau în unanimitate.  

Nu este deloc greu să ne imaginăm, de exemplu, cam care ar fi atitudinea reprezentantului Frontului Naţional în caz că s-ar pune problema înăspririi sancţiunilor faţă de Rusia. Ştim bine că doamna Le Pen, la fel ca şi confraţii dumneaei din zona antieuropeană, nu şi-a ascuns niciodată admiraţia faţă de Rusia lui Putin. După cum ne putem lesne imagina cum se va poziţiona Franţa în chestiuni legate de cetăţenia europeană sau de extindere. Inclusiv în ce priveşte extinderea Spaţiului Schengen. Cu Frontul Naţional în guvern, Franţa ar putea bloca decizii fundamentale la nivel european. Ar fi o lovitură teribilă, dată întregii Uniuni. Şi, de fapt, un uriaş pas înainte al partidelor extremiste şi antieuropene, care exact asta îşi propun: subminarea din interior a construcţiei europene, prin ocuparea unor poziţii-cheie, dobîndite prin alegeri democratice. 

Atenţie, aşadar, la Franţa! S-ar putea să ne afecteze în cel mai înalt grad.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.