Atenție la Barcelona!

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Cînd elvețienii ne dau (iar) de gîndit… jpeg

La prima vedere, confruntarea dintre Barcelona și Madrid pe tema independenței Cataloniei pare un subiect de importanță locală și departe de prioritățile regiunii noastre. S-ar putea să ne înșelăm. Consultarea populară, pregătită de coaliția de guvernămînt pro-independentistă de la Barcelona, pentru ziua de 1 octombrie, a fost declarată ilegală de către guvernul de la Madrid. Dar acest aspect nu pare deloc să potolească entuziasmul naționaliștilor catalani. Mai mult: situația mai degrabă îi va putea determina pe unii dintre moderați să rămînă departe de urne, evitînd astfel o confruntare cu Madridul, fie ea și de natură simbolică. În schimb, îi va încuraja pe radicalii pro-independentiști să vină în număr mare pentru a face frondă împotriva puterii centrale.

Ziarul britanic The Guardian publica zilele trecute un sondaj potrivit căruia, la o participare de 50%, proporția voturilor „da“ s-ar putea ridica la 72%. Nimeni, în afara guvernării catalane, nu poate spune în acest moment cu certitudine că referendumul va avea loc. Și dacă, totuși, acesta se va desfășura, cum-necum, și va consfinți o victorie, fie și la limită, a opțiunii pro-independență?

Opțiunile Madridului nu sînt foarte multe, iar folosirea forței este chiar ultima dintre acestea. Pe de o parte, din cauza riscului destabilizării unei provincii care contribuie mult la produsul intern brut spaniol. Catalonia reprezintă doar 6% din teritoriul țării și 16% din populația sa, dar înseamnă 20% din PIB, un sfert din exporturi și peste jumătate din start-up-urile din 2016. În cazul unei intervenții în forță, dinamismul și creativitatea Barcelonei și a împrejurimilor ar avea mult de suferit, cu consecințe asupra întregii economii spaniole. Acolo unde soldații bat pas de defilare, oamenii creativi își fac bagajele.

Pe de altă parte, o altă mare problemă ține de istorie și de simbolistică. O intervenție dură a Madridului va aduce aminte de vremurile terifiante ale războiului civil, atunci cînd Barcelona rămăsese ultimul mare bastion al rezistenței republicane în fața trupelor regimului franchist. Dictatura franchistă a luat sfîrșit acum 42 de ani. De atunci, societatea spaniolă a căutat să uite ororile războiului civil și trau-mele generate de un regim tiranic. Dar în ce măsură politica uitării deliberate chiar a funcționat? Cine poate garanta că demonii trecutului nu vor fi reînviați, așa cum, iată, pare să fie la modă în întreaga Europă?

Se pune apoi întrebarea cum poți  da viață astăzi unui proiect de independență, într-o lume a interdependențelor. Care vor fi atributele și atuurile unei in-de-pen-dențe catalane, în afară de cele ce țin de mîndria națională? Nu că aceasta ar trebui subestimată, dar nici nu-i cazul să-i dăm o importanță mai mare decît ar permite realitățile lumii zilelor noastre.

Barcelona este astăzi Londra Mediteranei – un statut dobîndit în cîteva decenii, grație deschiderilor oferite de libertățile pe care e constituită Uniunea Europeană și profitînd din plin de fenomenul globalizării. Înainte de a fi un mare oraș al Spaniei și, eventual, viitoarea capitală a Cataloniei independente, Barcelona este un oraș al lumii, un spațiu al diversității, un amestec de culturi și națiuni care contribuie la creativitatea extraordinară a acestei metropole și îi dau un dinamism aparte.

Închiderea în sine, presupusă de orice proiect naționalist, nu va face bine Barcelonei. Poate Catalonia va avea de cîștigat de pe urma stopării fluxurilor financiare către guvernul central de la Madrid. Dar motorul ei economic și financiar ar putea pierde cu mult mai mult de pe urma ruperii legăturilor cu Europa și cu lumea. Fiindcă, să nu ne facem iluzii, apartenența unei Catalonii independente la Uniunea Europeană va deveni un subiect extrem de sensibil.

Guvernanții de la Barcelona spun că vor adera aproape imediat și nu va fi nevoie să renunțe la utilizarea monedei euro, din moment ce provincia are un PIB mai mare decît al Greciei și aproximativ egal cu cel al Finlandei. Cu alte cuvinte, Europa nu-și poate permite să lase pe dinafară un asemenea membru.

Politic vorbind, un nou venit trebuie acceptat în Uniune de către fiecare stat membru. Despre eventuala poziție a Madridului nici nu mai e cazul să discutăm, dar Spania nu va fi singura în situația de a închide ușa în nas Barcelonei. I se pot alătura și alte state membre, confruntate la rîndul lor cu mișcări centrifuge de mai mare sau mai mică amploare. De ce ar vota Belgia, de exemplu, apartenența la Uniune a unei provincii separatiste? Apropo: care ar fi poziția României într-un eventual dosar catalan? Iar situația este cu atît mai complicată cu cît, pînă acum, Madridul nu a înțeles să se situeze pe alte poziții decît cele de forță și nu a încercat să ofere ceva la schimb catalanilor.

Uniunea Europeană a sprijinit po-ziția Madridului, însă cu dis-creție – o neimplicare foarte asemănătoare cu aceea din perioada premergătoare Brexitului. Sfătuit astfel și de activiștii pro-rămînere din Regatul Unit, Bruxelles-ul s-a ținut departe de dezbaterile britanice. Urmările sînt cunoscute.

E greu de estimat astăzi cum va arăta ziua de 1 octombrie, dar un lucru e cert: coaliția pro-independență de la Barcelona nu se va recunoaște înfrîntă. Tăvălugul pare să se fi pornit, cu consecințe greu de estimat.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Motoare de barcă gasite în Crișan FOTO garda de Coastă jpeg
Motoare de barcă dispărute din Franța, descoperite în Delta Dunării. Ce explicații a dat proprietarul
Patru motoare de barcă au fost descoperite de polițiștii Gărzii de Costă la un bărbat din Crișan, Tulcea. Motoarele figurau ca dispărute și erau căutate de autoritățile din Franța pentru confiscare.
Alexandru Arsinel FOTO Mediafax
Alexandru Arșinel a murit. Actorul avea 83 de ani și era grav bolnav
Alexandru Arșinel a murit pe 29 septembrie 2022, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Actorul în vârstă de 83 de ani a avut multiple probleme de sănătate în ultimul an și a fost internat de mai multe ori.
fostul sanatoriu scos la licitatie de CJ Olt   foto theodora trusca jpeg
Fost sanatoriu TBC, chilipir scos la licitație. Povestea spitalului, impresionantă
Consiliul Județean Olt a scos din nou la licitație o clădire în care a funcționat sanatoriul TBC din Slatina. Prețul stabilit de evaluator pentru clădire și pentru terenul de 3.000 mp este un chilipir.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.