Atac la surse

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

După excesele Guvernului Năstase, un soi de linie roșie a separat guvernul de presă. Sigur, presa nu s-a separat cu totul de politic, din contra chiar, dar n-am mai asistat la tentative grobiene de intimidare ca în acea perioadă.

Au fost, firesc, tot felul de meciuri. Am trăit cel puțin unul, pe care de altfel l am relatat la vremea lui, însă intervenții grosolane ca în epoca 2001-2004 păreau istorie. Istorie neplăcută, nedemnă și pe care nimeni n-ar mai vrea-o repetată. Mă refer mai ales la violențe ale căror victime le-au căzut ziariști, dar au existat și alte tentative de intimidare mai puțin brutale, dar nu mai puțin grave.

Istoria nu se repetă, dar se sublimează. Capătă un aer de subtilitate perversă care face ca faptele să devină mai greu de identificat și de condamnat.

Zilele astea, Comisia Europeană a fost obligată să ia atitudine împotriva Guvernului României într-o speță pe cît de improbabilă, pe atît de reală și gravă.

Margaritis Schinas, purtător de cuvînt al CE: „Dreptul la protecția datelor personale nu este unul absolut. Articolul 85 din GDPR enunță clar că protecția datelor trebuie să fie în echilibru cu libertatea de exprimare și de informare. A folosi GDPR împotriva acestor două drepturi fundamentale ar reprezenta un abuz clar al Regulamentului. Prin urmare, este de maximă importanță ca autoritățile române să implementeze această obligație în legislația națională, să asigure excepții și derogări în special pentru protejarea surselor jurnalistice în fața autorității naționale pentru protecția datelor, acolo unde este necesar, și pentru respectarea libertății de exprimare și de informare în raport cu presa. Acesta (GDPR – n.m.) nu poate fi folosit ca o ușă laterală care ar permite oamenilor să abuzeze aceste drepturi, să-i forțeze (pe jurnaliști – n.m.) să facă lucruri pe care, altfel, au dreptul să nu le facă, în conformitate cu libertatea de exprimare, de informare și cu protejarea surselor.“

În prag de preluare a președinției Consiliului UE de către România și în timp ce faptele de arme ale guvernului de la București au devenit jenant subiect de dezbatere în Parlamentul European, la Bruxelles și Strasbourg se discută foarte mult, mai mult ca niciodată, despre subiecte românești.

Și aproape niciodată favorabil. În astfel de condiții, adăugarea libertății presei pe lista lucrurilor nesigure în România e un uriaș pas înapoi și o întoarcere nefericită la întrebarea dacă politicienii români au înțeles ceva din contactul nemijlocit cu societățile democratice despre care spun adesea că sînt modele pentru țara lor.

Purtătorul de cuvînt citat mai sus se referă, evident, la modul în care autoritatea română pentru protecția datelor a decis brusc să iasă din toropeala comodă în care își ducea existența pentru a cere colegilor de la RISE Project să își dezvăluie sursele la scurt timp după ce publicaseră o anchetă legată de afacerile familiei Dragnea și ale apropiaților ei.

RISE are de-a face a doua oară în doi ani cu mîna moale și unsuroasă a statului român. Anterior fusese ținta unui control al fiscului care urmărea să afle detalii despre sursele de bani care țin site-ul în viață. Nu s-a descoperit nimic relevant, însă detalii din constatările inspectorilor au fost publicate pe diverse medii apropiate Puterii.

Și RISE nu e singur. Controale au fost, în paralel, și la HotNews, iar Times New Roman a fost amendat de CNCD și dat în judecată de către mai multe persoane, cu sau fără funcții în stat, dar care au cu toate meritul (?) de a face parte din cercul de apropiați al liderului PSD, Liviu Dragnea.

Ținte au fost, de asemenea, și ONG-uri sau activiști civici.

Ce au în comun mai toate întîmplările astea e supărătorul fapt că, aproape de fiecare dată, sînt implicate instituții ale statului, altminteri amorfe sau fără o preocupare directă legată de surse și deontologie jurnalistice. În cazul TNR, gîndul că se încearcă suprimarea unui site de satiră cu ajutorul Justiției supraviețuiește greu ridicolului și ar fi motiv de amuzament dacă potențialele efecte nu ar fi atît de grave. Practic, PSD încearcă să oprească bancurile cu ajutorul avocaților. O chestie care n-a funcționat nicăieri în lume și care nu va funcționa nici aici.

Am încercat să înțeleg unde doresc reprezentanții PSD să ajungă cu această ofensivă împotriva presei libere. Iar concluzia e că, dincolo de frustrarea de moment provocată de dezvăluiri sau glume, principalul partid de guvernămînt transmite avertismente. Riscul real nu constă într-o oprire a investigațiilor RISE Project sau abandonarea umorului de către membrii redacției TNR. La cît știu despre ambele instituții, lucrurile astea sînt excluse. Riscul major e ca alții să nu mai încerce. Nici investigații, nici bancuri. Nu în mod organizat, în orice caz.

De asta, probabil, a simțit și Comisia Europeană nevoia să intervină atît de ferm și atît de puțin diplomatic.

Folosindu-se de statul pe care îl confiscă pas cu pas, de avocații pe care își permite să îi plătească și de legi interpretate amoral, PSD pregătește viitorul. E irelevant dacă pentru sine sau pentru cine știe ce alți pasionați de exercitarea netulburată a puterii. În furia lui ineptă, partidul de guvernămînt calcă în picioare ani de progres.

Singurul proces care îi e străin e acela de maturizare calmă. Din contra, PSD pare că trece printr un soi de infantilizare agresivă greu de explicat și greu de justificat din orice perspectivă democratic-liberală.

Circulă zilele astea un meme pe Internet. Înfățișează un copil asiatic care ține deasupra capului un afiș pe care scrie: „Mai întîi au venit după jurnaliști… Apoi nu mai știm ce s-a întîmplat“. Văzîndu-l, mi-a trecut prin minte că ăsta e un banc bun doar în unele țări. În altele e o afirmație seacă ce nu obține nici măcar un zîmbet din partea asistenței. În România încă mai rîdem, dar nu e chiar rîsul nostru. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.