Articol fără criză politică

Publicat în Dilema Veche nr. 163 din 23 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am plecat joia trecută din România lăsînd în urmă o cerere a premierului ca PD să se retragă de la guvernare dacă nu e de acord cu el. Cum nu am mai avut contact cu România patru zile, nu am ştiut dacă mai avem guvern sau nu. Dar am trăit cu un sentiment plăcut că nici nu îmi pasă foarte mult. Am fost în Italia, ţara care ne-a învăţat că, dacă eşti de partea bună a istoriei, lucrurile se mişcă şi pe pilot automat. Cum tot mai trăiesc încă în euforia profund raţională că la 1 ianuarie România a trecut de partea bună a istoriei, cred că ar trebui să ne pese tot mai puţin de starea crizelor politice. M-am întors în ţară cînd Claudiu Săftoiu îşi anunţase demisia, fără să fie clar dacă a demisionat pentru că a spus adevărul sau pentru că a minţit în legătură cu interceptările SIE. Oricum, pentru concetăţenii mei nici nu pare a fi important. Citind ziarele româneşti înţeleg vag că se discutase intens în week-end ba despre un guvern monocolor al PNL, ba despre un guvern PNL-PSD-PC cu care Băsescu fusese de acord, apoi nu mai fusese, apoi nu fusese niciodată de acord, iar în alt ziar fusese ideea lui. Dacă nu înţelegeţi ce vreau să spun, nu e vina dumneavoastră, nici eu nu mai înţeleg mare lucru. În cele cîteva zile care trec între scrierea articolului şi apariţia revistei se vor purta negocieri şi consultări, riscăm să înţelegem din nou greşit, aşa că mai bine scriu despre ce înţeleg. Am fost invitat în Italia de Aspen Institute. Think-tank american prestigios, care a deschis filială şi în România (www.aspeninstitute.ro), s-a specializat în dialogul la nivel înalt între politic şi mediul de afaceri, pe diverse teme la zi. Pe lîngă asta, organizează în mod tradiţional nişte seminarii cu totul speciale, în care se discută texte politice fundamentale. Se ia un grup de manageri de la companii mari, se duc într-un loc izolat şi se pun pe discutat Aristotel, Confucius, Hobbes, Martin Luther King, Havel etc. Efectul este cu totul spectaculos. Să-l vezi pe şeful de resurse umane de la Coca-Cola pe cîteva ţări cum se declară anti-hobbesian convins e un spectacol în sine. Am redescoperit plăcerea de a discuta zeci de minute dacă, de pildă, Luther King a ales non-violenţa din calcul strategic sau din motive morale profunde. Pentru mulţi de acolo era o redescoperire a politicii, care altfel îi interesează vag şi la un nivel mult mai superficial. Pentru mine a fost ca o întoarcere în timp şi mi s-a făcut dor de facultate. Doar că spiritul gălăgios şi nesigur al studenţilor care eram atunci a fost înlocuit de politeţea sigură de sine a unor oameni care iau decizii de milioane de euro în fiecare zi. Cîteva gînduri pe care m-am grăbit să le notez pentru că nu merită să le uit. Un moment dramatic a fost cel în care şeful de la relaţii internaţionale de la Lufthansa o combate pe Virginia Woolf (spiritul competitiv al băbaţilor a adus numai nenorociri, e nevoie de etica feminină), spunînd că el a descoperit de unul singur că trebuie să se oprească: are destui bani pentru a nu mai avansa în carieră de acum înainte şi are nevoie de timp să se gîndească la Dumnezeu. Ideea implicită că Isus a descoperit înaintea feminismului tema competiţiei care te face nefericit a trecut pe plan secund. Adunarea aceea de oameni cu cariere serioase înaintea lor părea că doar a căzut profund pe gînduri. Tocmai citisem în avion proaspăta apariţie de la Editura Trei a lui Pascal Bruckner - Tirania penitenţei. Eseu despre masochismul occidental. La seminar, ne uităm la cîteva minute din filmul Hotel Rwanda. Acolo, africani în uniformă ucid africani civili, în timp ce un om încearcă să salveze cît mai mulţi prin corupţie. Sîntem întrebaţi ce am văzut pe ecran? "Am văzut moştenirea ucigaşă a Occidentului colonizator" - spune proprietara unei companii de filme cu 40 de angajaţi, italiancă de familie bună, educată în SUA. "Dar nu apare nici un alb în film" - i se răspunde din sală. "Dar ştim cu toţii cine e de vină. Da, ştim mereu cine e de vină." Bruckner ar fi adorat scena. Toată acţiunea s-a petrecut într-o mică localitate turistică din afara Romei, unde se află reşedinţa de vară a Papei, Castel Gandolfo. Nu e un castel medieval sau ceva în genul acesta, ci o clădire mare ce domină priveliştea (un lac vulcanic în jurul căruia se întinde localitatea) şi care îndeplineşte rolul de observator astronomic al Vaticanului. O clădire îngrijită de iezuiţi unde nu vezi decît fotografii cu stele şi planete. Un călugăr fost profesor de fizică ne explică cum funcţionează. Are aerul că ar putea vorbi ore în şir despre expansiunea universului. Dacă îl întrebi unde este Dumenezeu în toate acestea, îţi răspunde timid, aproape încurcat, că Dumenezeu nu e în ştiinţă, crezi sau nu crezi. Apoi se întoarce grăbit la o explicaţie pe care o uitase despre cum se fac inferenţe privind atmosfera planetelor îndepărtate în funcţie de cum pică lumina pe ele atunci cînd se interpun între stelele lor şi noi. M-a mirat spiritul plîngăcios al italienilor. Aproape invariabil se plîng de perspective, de nevoia de reforme pe care acest guvern votat de cei mai mulţi dintre ei nu le va putea face. Gerontocraţia te domină, în politică, în afaceri. Cînd îţi spune asta un om care la 35 de ani conduce un departament cu 50 de angajaţi nu ştii ce să mai crezi. Am ajuns să fiu chiar invidiat pentru că vin dintr-o ţară condamnată la creştere. "Cristian, generaţia voastră nu poate decît să crească, noi nu putem decît să plătim pentru viaţa bună de acum a părinţilor noştri, come si dice in inglese, egoismo generazionale". Îmi spune asta un profesor de dreptul muncii, care se declară plictisit de toată povestea asta cu vizitatul de biserici. Dacă ai biroul la 10 minute de San Pietro te cam plictiseşti să fii întrebat de turişti unde e San Pietro. Eşti un fel de ghid turistic voluntar într-un mare muzeu. În acest timp, un chelner din generaţia mea mă întreabă în română dacă mai vreau vin. De altfel, dai de români la tot pasul. Întreb unde este toaleta, o fată timiduţă îmi răspunde: "la stînga, cum urcaţi". Organizatorul italian se declară încîntat de tînăra care are grijă de "feetizza" lui. O italiancă care vrea să fie drăguţă nu înţelege cum şi-a dat seama chelneriţa că sînt român, doar "nu arăţi deloc ca un român". Înţeleg că este un compliment, destul de nepoliticos dacă îl analizăm mai serios. Oricum, nu e singurul moment cînd pluteşte în aer ideea că aceşti italieni drăguţi şi inteligenţi nu au mai întîlnit pînă acum români cu care ar putea discuta despre Antigona.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.