Artă cu răpirea din serai

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Invizibilii jpeg

Am zis de nenumărate ori, priceperea mea în ceea ce privește artele plastice e cam egală cu gradul de culturalizare în muzica clasică. Mă rog, hai să spunem că în artele figurative aș mai avea ceva lecturi acolo, la bază, pe cînd muzica clasică o iubesc și o ascult lăutărește – după ureche. Întîmplarea bună a făcut că am crescut cu extrem de multe cărți în casă, și două au fost cele pe care mi le amintesc din cea mai mică copilărie: un tom imens numit Istoria Artei compilat de un rus, ceva (îmi scapă acum numele) și bizarul, etern-fascinantul Tropice triste al lui Lévi-Strauss pe care l-am mîzgălit încă de cînd nu știam să citesc, ale cărui ilustrații compun cumva mozaicul personalității mele timpurii. Indieni amazonieni cu bretoane brunete ca ale mele, sînii obosiți ai femeilor, privirea limpede a bunului sălbatic.

Cu Istoria Artei a sus-numitului rus, povestea de dragoste e și mai mare. Pînă să ajung la un anume grad de conceptualizare, am privit în detaliu toate rochiile bufante ale infantelor lui Velázquez, păpuși blonde în închisoarea unor haine pe care le găseam fabuloase și atît. Cuvîntul „închisoare”, pentru ele, mi-a apărut mult mai tîrziu. Le-am copiat pe hîrtie de calc și le-am colorat apoi cum am vrut eu. Am urmărit cu degetul pieptarele intricate din aur ale personajelor lui Rembrandt care mi-a provocat la vremea aia o indescriptibilă stare de melancolie prepuberă. Școala flamandă și olandeză a interioarelor luminate dintr-o ferestruică de sus, cu faldurile grele ale broderiilor căzînd peste mese, mi se părea la fel de ofertantă. Detaliile fine, fir cu fir, ale blănițelor de nurcă din capele stăpînelor casei, brațele rotunjoare, roz ale unei fete oarecare. Îmi amintesc că pur și simplu îmi plăceau. Și evident, ca orice copil și ca orice neinițiat total în ale artelor, trăgeam spre exprimarea figurativă realistă. Înțepeneala aproape bizantină a portretelor timpurii nu-mi spunea nimic, era un 2D meh. Capacitatea copilărească de apreciere se împotmolea undeva în pointillismul lui Seurat, iar de la păpușile deformate ale lui Toulouse-Lautrec o lua deja razna. Mintea mea limpede de la 5 ani vedea frumosul și în caii realist cambrați călăriți de frumoase amazoane ale unor pictori consacrați, dar și în carpetele cu răpirea din serai. Sau în alea cu cerbi la adăpat, păun pe cracă sau coșuri cu pui de pisici dolofani și moi țesuți la metru în Turcia. Minunate mi se păreau așa cum le vedeam prin casele diverselor turcoaice din Constanța! Cerul intens bleumarin străpuns de stele galben-strălucitoare din lînică moale. Minaretele subțirele din fundal, dramatismul perechii fugare pe un cal arab prins într-un galop pe viață și pe moarte, mătăsurile moi ale fetei fluturînd în goana aia, la fel ca pletele ei lungi și răvășite. Eram în extaz. Cumva, de inocența cu care priveam și un Vermeer, un Rubens, dar și demoazelele răpite din seraiuri, de asta mi-e uneori dor. Am rămas, în adîncul sufletului, un fan al carpetelor, la fel și al păretarelor cu micile lor îndemnuri cusute sincer cu ațică. Nici măcar nu e o admirație ironică, revenită să mă populeze după ce am înțeles cum să mă uit, ba chiar după ce am tresărit artistic în fața unor cuburi colorate de Rothko sau a unei stropșeli dramatice pollockiene.

Arta e emoție. Bună sau rea. Am regăsit-o zilele trecute cînd am reușit să vizitez un muzeu fix înainte de a le închide iar pandemia în București. În grupul nostru mic de adulți era și o pre-adolescentă extrem de isteață și curioasă. Mai mult decît lucrările expuse, i-am urmărit ei reacțiile. Copiii mor de plictiseală în muzee. I-am văzut peste tot tîrîți de părinți prin nesfîrșite galerii. Atunci cînd nu se opresc cu real interes în fața unei picturi super-realiste în care unui personaj i se taie capul și curg șuvoaie de sînge în roșu permanent, o să-i vedeți tîrșîind picioarele sau aruncîndu-se obosiți existențial pe vreo bancă. Și fetița mea a trecut indiferentă pe lîngă două pătrate negre – Fără titlu –, dar a interesat-o mult o pîine făcută realist dintr-o faianță albă glazurată. M-am văzut în ea acum mulți ani. În ochii amîndurora lucea inocența ca o foaie albă care aștepta să fie scrisă.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.