Arme

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

ÔÇ×╚śtii cine e Tommy Robinson?ÔÇť ├Äntrebarea pic─â din senin ╚Öi pare implauzibil─â pe coodonatele de spa╚Ťiu ╚Öi timp ├«n care m─â aflu.

Extremist de dreapta britanic, condamnat de mai multe ori, avid de publicitate, dar r─âmas ├«ntr-o binemeritat─â zon─â de irelevan╚Ť─â politic─â, Robinson era ultimul subiect pe care m─â a╚Öteptam s─â ├«l discut noaptea ├«n Raleigh, Carolina de Nord. ├Äntrebarea ├«mi treze╚Öte curiozitatea ╚Öi, dup─â ce recunosc c─â personajul mi e cunoscut, vreau s─â ╚Ötiu de ce discut─âm despre el.

ÔÇ×E un om bun, un om foarte bunÔÇť, zice interlocutorul meu. Pe partea cealalt─â a mesei la care st─â, prietenul s─âu d─â aprobator din cap. Cred c─â schi╚Ťez involuntar o grimas─â, ceea ce le treze╚Öte interesul. ÔÇ×Vino l├«ng─â noi.ÔÇť

S├«nt la sf├«r╚Öitul unei zile lungi ╚Öi calde ├«n probabil singurul hotel de pe partea aia a lumii pe a c─ârui teras─â ├«nc─â se mai fumeaz─â. Dac─â pre╚Ťul e o conversa╚Ťie cu doi instalatori din Georgia, fie. Curiozitatea mea e ├«ntodeauna mai mare dec├«t comoditatea.

Urmeaz─â o or─â intens─â. Aflu c─â Statele Unite s├«nt ├«n pericol ╚Öi c─â pericolul vine de la liberali (st├«nga), jurnali╚Öti ╚Öi musulmani. ╚śi Georgia e ├«n pericol? ÔÇô m─â trezesc eu ├«ntreb├«nd u╚Öor sarcastic. Unul dintre cei doi veri ÔÇô aflasem deja c─â s├«nt rude ÔÇô sesizeaz─â tonul ╚Öi se ├«ncrunt─â. Celal─âlt ├«mi r─âspunde ├«nsufle╚Ťit c─â, ÔÇ×da, ╚Öi Georgia e ├«n pericolÔÇť. Apoi se ├«ntunec─â: ÔÇ×Vor s─â ne ia armele. Vor s─â ne lase f─âr─â ap─ârareÔÇť. E r├«ndul meu s─â devin serios. S├«ntem la doar c├«teva zile dup─â masacrele din Dayton ╚Öi El Paso. Discu╚Ťia deraiaz─â ╚Öi se ├«mpotmole╚Öte undeva ├«ntre dreptul de a te ap─âra de amenin╚Ť─âri insuficient definite ╚Öi dreptul la via╚Ť─â al unor nevinova╚Ťi. Interlocutorul meu, masiv, sangvin ╚Öi g─âl─âgios, se simte cumva picat ├«ntr-o capcan─â ╚Öi devine defensiv. V─ârul s─âu, ├«nalt, t─âcut-reflexiv ╚Öi cu plete, e mai degrab─â curios. Eman─â o oarecare melancolie resemnat─â. ├Ämi trece prin cap c─â, dac─â s-ar tunde, ar putea fi chitarist ├«n Kings of Leon.

Conversa╚Ťia devine tot mai ap─âsat─â ╚Öi simt nevoia s─â m─â autodenun╚Ť: s├«nt european, ziarist, ╚Öi cred c─â un control al comer╚Ťului cu arme pentru popula╚Ťie e binevenit. M─â declar─â tolerabil ╚Öi r├«dem. Am r─âmas doar noi acolo. Glumesc ╚Öi eu pe jum─âtate ╚Öi ├«i ├«ntreb dac─â au armele la ei. Nu le au, r─âspund z├«mbind, dup─â care primesc asigur─âri c─â s├«ntem prieteni. A╚Öa ╚Öi p─ârem. Trei prieteni ├«ntr-o noapte de var─â, cu ni╚Öte beri pe mas─â.

Vorbim deja de 40 de minute ╚Öi uneori derap─âm ├«n suprarealism. V─ârul agitat din Georgia m─â anun╚Ť─â c─â ├«n Europa s├«nt ora╚Öe ├«n care nu po╚Ťi intra, tr─âi sau lucra pentru c─â nu ├«╚Ťi dau voie musulmanii. Cer exemple, le primesc: ├«nt├«mpl─âtor, s├«nt ora╚Öe pe care le cunosc. ├Äncerc s─â ├«i conving c─â imaginea respectiv─â nu e tocmai corect─â. R─âspunsul e undeva la grani╚Ťa dintre condescenden╚Ť─â ╚Öi mil─â pentru naivitatea mea de ochelarist fum─âtor. Nu ├«i pot convinge. Tommy le-a spus altceva, iar eu fie nu ╚Ötiu, fie nu vreau s─â ╚Ötiu. ├Än ochii chitaristului posibil v─âd totu╚Öi o certitudine ciobit─â. M─â mul╚Ťumesc cu at├«t. Renun╚Ť.

C├«teva zile mai t├«rziu, ├«n fa╚Ťa prim─âriei din Salt Lake City, stau rezemat de un copac ╚Öi urm─âresc o manifesta╚Ťie. Am v─âzut zeci, poate sute de mitinguri ├«n Bucure╚Öti, dar nici unul ca ─âsta. E organizat de ÔÇ×Moms demand actionÔÇť, un grup de militan╚Ťi, supravie╚Ťuitori ╚Öi familii afectate de violen╚Ť─â. Solicit─ârile lor s├«nt mai degrab─â minore ÔÇô verificarea trecutului oric─ârei persoane care cump─âr─â arme, controale mai am─ânun╚Ťite etc. ÔÇô, pove╚Ötile s├«nt ├«ns─â oribile. Dintre toate, ├«mi r─âm├«ne una a unei mame care ╚Öi-a v─âzut fiica de 16 ani murind sub ploaia de gloan╚Ťe ie╚Öite din arma unui r─ât─âcit ├«ntr-un mall. Ea a supravie╚Ťuit, dar o parte din alice le va duce ├«n trupul ei p├«n─â la sf├«r╚Öitul vie╚Ťii. Alicele ╚Öi durerea aceea permanent─â izvor├«t─â din neputin╚Ť─â ╚Öi furie. Enumer─â toate lucrurile pe care le-a pierdut ├«n acele secunde: copilul, capacitatea de munc─â ╚Öi, odat─â cu ea, mica afacere de familie. Ca o consecin╚Ť─â direct─â, n-a mai putut pl─âti ratele la banc─â, deci ╚Öi casa s-a dus ├«n v├«rtejul acela catastrofic pe care nu f─âcuse nimic s─â ├«l provoace. Acum supravie╚Ťuie╚Öte cu maxilare str├«nse ╚Öi alice ├«n corp, dar ├«nc─â mai are puterea s─â participe la mitinguri cu speran╚Ťa c─â al╚Ťii nu vor p─â╚Ťi la fel. Arbitrariul acestor mass-shootings a devenit banal v─âzut de departe, dar consencin╚Ťele s├«nt verificabile ╚Öi ├«ngrozitoare.

├Ämi amintesc de prietenii mei din Raleigh. Oameni muncitori, one╚Öti, din c├«te am putut s─â ├«mi dau seama, rezon├«nd cu teoriile unui neonazist britanic. A╚Ö fi vrut s─â fie acolo ╚Öi s─â asculte. S├«nt sigur c─â nu ar fi renun╚Ťat la arme. Dar ╚Ötiu c─â ar fi ╚Ťinut minte. Sufletul e non-ideologic.

Pe site-ul Gallup e o sintez─â a sondajelor care verific─â atitudinea americanilor fa╚Ť─â de arme. ├Än ultimii 26 de ani, propor╚Ťia celor care cer un control mai strict al v├«nz─ârilor e constant mai mare dec├«t a celor care s├«nt mul╚Ťumi╚Ťi cu situa╚Ťia actual─â. Unele state au ascultat vocea oamenilor ╚Öi au ac╚Ťionat ├«n consecin╚Ť─â, altele au luat-o ├«n sensul cel─âlalt ╚Öi au relaxat regulile. Consensul popular nu e totuna cu cel politic. Cel de-al doilea nu exist─â.

America e un loc curios ├«n care bun─âtatea ╚Öi cinismul tr─âiesc ├«mpreun─â, iar victoria nu e de nici o parte. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.