Arizona Dream: nu pentru mexicani

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
CouchSurfing   c─âl─âtorul, drumul ┼či canapeaua jpeg

O nou─â lege adoptat─â ├«n Arizona a generat un adev─ârat conflict. ├Än aprilie 2010, guvernatoarea republican─â Jan Brewer a semnat cel mai dur act ├«mpotriva imigra┼úiei ilegale, preponderent de provenien┼ú─â mexican─â. Conform acestei reglement─âri, cei b─ânui┼úi c─â se afl─â ilegal pe teritoriul Arizonei trebuie s─â prezinte documentele personale, iar dac─â nu pot dovedi c─â se afl─â legal ├«n SUA, urmeaz─â arestul. Diferite asocia┼úii ┼či organiza┼úii hispanice sau pentru ap─ârarea drepturilor omului au demonstrat, inclusiv ├«n strad─â, fa┼ú─â de m─âsuri pe care le-au catalogat discriminatorii sau rasiste. ├Än schimb, sondajele arat─â c─â majoritatea americanilor sprijin─â legea ┼či o socotesc un r─âspuns tardiv la o situa┼úie care devenise intolerabil─â.

Problema amnistiei. Se estimeaz─â c─â ├«n jur de 11 milioane de oameni, majoritatea cet─â┼úeni mexicani, lucreaz─â la negru ├«n SUA. Toat─â lumea e de acord c─â trebuie g─âsit─â o solu┼úie, fiindc─â situa┼úia a sc─âpat de sub control. Cei veni┼úi la munc─â ├«┼či aduc uneori rudele ┼či cuno┼čtin┼úele: practic, o nou─â na┼úiune se na┼čte ├«n s├«nul na┼úiunii americane. La sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, demonstra┼úiile mexicanilor din SUA, pentru acordarea cet─â┼úeniei, au adunat milioane de oameni. A fost pentru prima oar─â c├«nd opinia public─â american─â a putut evalua amploarea prezen┼úei mexicane ├«n State. Se estimeaz─â c─â numai ├«n Arizona, un stat cu ┼čase milioane de locuitori, se afl─â ilegal 500.000 de hispanici. Organiza┼úiile hispanicilor, de genul La Raza, au devenit printre cele mai puternice grupuri de presiune ├«n sistemul politic american, curtate de politicieni ┼či cele dou─â principale partide.

Actul semnat de Jan Brewer le permite poli┼úi┼čtilor s─â opreasc─â orice suspect de a se afla ilegal pe teritoriul statului. Aceast─â prevedere a fost sc├«nteia care a declan┼čat scandalul: ÔÇ×orice suspectÔÇť se poate traduce, vizual vorbind, prin persoane cu ├«nf─â┼úi┼čare tipic hispanic─â. Or, spun contestatarii, asta ar ├«nsemna ÔÇ×racial profilingÔÇť, suspiciunea fa┼ú─â de cineva doar pe baza caracteristicilor rasiale, practic─â ilegal─â ├«n SUA (┼či nu numai). Autorit─â┼úile din Arizona neag─â ├«ns─â c─â aplicarea legii ar avea vreo leg─âtur─â cu tipul rasial al celor urm─âri┼úi de poli┼úie ┼či spun c─â nu fac altceva dec├«t s─â preia ├«ntr-o lege statal─â prevederile de la nivel federal, pe care alte state nu le aplic─â. New York Times (24 aprilie 2010) sus┼úine c─â ÔÇ×de┼či cererea poli┼úi┼čtilor de a prezenta documente de indentitate ├«n metrou, pe autostr─âzi, ├«n locuri publice este o practic─â ├«nt├«lnit─â ├«n multe ┼ú─âri, printre care ┼či Fran┼úa, Arizona este primul stat care le cere imigran┼úilor s─â se supun─â cererilor federale de a avea cu ei documente care s─â le legitimeze prezen┼úa pe p─âm├«nt americanÔÇť.


Proteste ┼či boicot. Legea anti-imigra┼úie ar urma s─â intre ├«n vigoare ├«n august. P├«n─â atunci, se adun─â zilnic procese ├«n justi┼úie ├«mpotriva ei. Barack Obama a intervenit ├«n conflict, de partea imigran┼úilor: legea ar avea poten┼úialul s─â ÔÇ×submineze no┼úiunea fundamental─â de dreptate pe care o ├«ndr─âgim ca americani ┼či, de asemenea, ├«ncrederea reciproc─â ├«ntre poli┼úie ┼či comunit─â┼úile noastre care este crucial─â pentru siguran┼úa cet─â┼úenilorÔÇť. Ministrul de externe mexican a declarat c─â este ├«ngrijorat pentru drepturile concet─â┼úenilor s─âi afla┼úi pe teritoriul american, iar arhiepiscopul romano-catolic de Los Angeles, cardinalul Roger Mahony, le-a luat ap─ârarea co-religionarilor: ÔÇ×Nu-mi pot imagina c─â locuitorii Arizonei vor ├«mbr─â┼úi┼ča practici care amintesc de Germania nazist─â ┼či Rusia comunist─â. Oare copiii vor trebui s─â sune la 911 pentru c─â unul dintre p─ârin┼úi nu are documentele necesare? Se presupune c─â de acum ├«nainte membrii familiilor ┼či vecinii se vor spiona ├«ntre ei?ÔÇť. ├Än ciuda acestei agita┼úii la nivelul elitelor, sondajele arat─â c─â majoritatea americanilor sprijin─â legea anti-imigra┼úie ┼či nu socotesc c─â aceasta ar duce la arest pe baze rasiale. Guvernatoarea Brewer ├«┼či ap─âr─â decizia: ÔÇ×legea reprezint─â un alt mijloc pentru statul nostru de a rezolva o criz─â pe care nu noi am creat-o ┼či pe care guvernul federal a refuzat s-o rezolveÔÇť.

Zeci de mii de protestatari, majoritatea mexicani, au ie┼čit pe str─âzile din Los Angeles, Dallas ┼či Chicago, ca s─â-┼či exprime dezacordul fa┼ú─â de lege. California, stat care se apropie vertiginos, demografic vorbind, de o majoritate hispanic─â, amenin┼ú─â cu boicotarea companiilor din Arizona. Autorit─â┼úile acestui din urm─â stat se ┼úin ├«ns─â tare pe pozi┼úii: ├«n replic─â, le transmit californienilor s─â boicoteze ┼či 25% din electricitate, care provine din Arizona. ÔÇ×├Äntr-o scrisoare adresat─â primarului ora┼čului Los Angeles, Antonio Villaraigosa, comisarul pentru corpora┼úii al Arizonei, Guy Pierce, a afirmat c─â un r─âzboi al boicotului este nociv pentru ambele p─âr┼úi, ┼či a spus c─â ┬źar fi fericit s─â renegocieze acordurile privind energia┬╗ pentru a opri electricitatea oferit─â metropolei californieneÔÇť (The Washington Times, 18 mai 2010).

┼×i, ca s─â demonstreze c─â nu-┼či negociaz─â autonomia statal─â, Arizona vine cu alt─â m─âsur─â: ÔÇ×├Änvigorat─â dup─â noua lege ├«mpotriva imigra┼úiei care a dus la chem─âri la boicot ├«mpotriva statului s─âu, guvernatoarea a semnat un document care interzice orele de studiu cu caracter etnic, pe motiv c─â ┬źpromoveaz─â resentimente┬╗ fa┼ú─â de alte grupuri rasialeÔÇť (CNN, 18 mai 2010). De┼či prevederea este general─â, primele vizate s├«nt, implicit, orele speciale pentru hispanici. Conflictul continu─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.