Arizona Dream: nu pentru mexicani

O nouă lege adoptată în Arizona a generat un adevărat conflict. În aprilie 2010, guvernatoarea republicană Jan Brewer a semnat cel mai dur act împotriva imigraţiei ilegale, preponderent de provenienţă mexicană. Conform acestei reglementări, cei bănuiţi că se află ilegal pe teritoriul Arizonei trebuie să prezinte documentele personale, iar dacă nu pot dovedi că se află legal în SUA, urmează arestul. Diferite asociaţii şi organizaţii hispanice sau pentru apărarea drepturilor omului au demonstrat, inclusiv în stradă, faţă de măsuri pe care le-au catalogat discriminatorii sau rasiste. În schimb, sondajele arată că majoritatea americanilor sprijină legea şi o socotesc un răspuns tardiv la o situaţie care devenise intolerabilă.

Problema amnistiei. Se estimează că în jur de 11 milioane de oameni, majoritatea cetăţeni mexicani, lucrează la negru în SUA. Toată lumea e de acord că trebuie găsită o soluţie, fiindcă situaţia a scăpat de sub control. Cei veniţi la muncă îşi aduc uneori rudele şi cunoştinţele: practic, o nouă naţiune se naşte în sînul naţiunii americane. La sfîrşitul anilor ’90, demonstraţiile mexicanilor din SUA, pentru acordarea cetăţeniei, au adunat milioane de oameni. A fost pentru prima oară cînd opinia publică americană a putut evalua amploarea prezenţei mexicane în State. Se estimează că numai în Arizona, un stat cu şase milioane de locuitori, se află ilegal 500.000 de hispanici. Organizaţiile hispanicilor, de genul La Raza, au devenit printre cele mai puternice grupuri de presiune în sistemul politic american, curtate de politicieni şi cele două principale partide.

Actul semnat de Jan Brewer le permite poliţiştilor să oprească orice suspect de a se afla ilegal pe teritoriul statului. Această prevedere a fost scînteia care a declanşat scandalul: „orice suspect“ se poate traduce, vizual vorbind, prin persoane cu înfăţişare tipic hispanică. Or, spun contestatarii, asta ar însemna „racial profiling“, suspiciunea faţă de cineva doar pe baza caracteristicilor rasiale, practică ilegală în SUA (şi nu numai). Autorităţile din Arizona neagă însă că aplicarea legii ar avea vreo legătură cu tipul rasial al celor urmăriţi de poliţie şi spun că nu fac altceva decît să preia într-o lege statală prevederile de la nivel federal, pe care alte state nu le aplică. New York Times (24 aprilie 2010) susţine că „deşi cererea poliţiştilor de a prezenta documente de indentitate în metrou, pe autostrăzi, în locuri publice este o practică întîlnită în multe ţări, printre care şi Franţa, Arizona este primul stat care le cere imigranţilor să se supună cererilor federale de a avea cu ei documente care să le legitimeze prezenţa pe pămînt american“.


Proteste şi boicot. Legea anti-imigraţie ar urma să intre în vigoare în august. Pînă atunci, se adună zilnic procese în justiţie împotriva ei. Barack Obama a intervenit în conflict, de partea imigranţilor: legea ar avea potenţialul să „submineze noţiunea fundamentală de dreptate pe care o îndrăgim ca americani şi, de asemenea, încrederea reciprocă între poliţie şi comunităţile noastre care este crucială pentru siguranţa cetăţenilor“. Ministrul de externe mexican a declarat că este îngrijorat pentru drepturile concetăţenilor săi aflaţi pe teritoriul american, iar arhiepiscopul romano-catolic de Los Angeles, cardinalul Roger Mahony, le-a luat apărarea co-religionarilor: „Nu-mi pot imagina că locuitorii Arizonei vor îmbrăţişa practici care amintesc de Germania nazistă şi Rusia comunistă. Oare copiii vor trebui să sune la 911 pentru că unul dintre părinţi nu are documentele necesare? Se presupune că de acum înainte membrii familiilor şi vecinii se vor spiona între ei?“. În ciuda acestei agitaţii la nivelul elitelor, sondajele arată că majoritatea americanilor sprijină legea anti-imigraţie şi nu socotesc că aceasta ar duce la arest pe baze rasiale. Guvernatoarea Brewer îşi apără decizia: „legea reprezintă un alt mijloc pentru statul nostru de a rezolva o criză pe care nu noi am creat-o şi pe care guvernul federal a refuzat s-o rezolve“.

Zeci de mii de protestatari, majoritatea mexicani, au ieşit pe străzile din Los Angeles, Dallas şi Chicago, ca să-şi exprime dezacordul faţă de lege. California, stat care se apropie vertiginos, demografic vorbind, de o majoritate hispanică, ameninţă cu boicotarea companiilor din Arizona. Autorităţile acestui din urmă stat se ţin însă tare pe poziţii: în replică, le transmit californienilor să boicoteze şi 25% din electricitate, care provine din Arizona. „Într-o scrisoare adresată primarului oraşului Los Angeles, Antonio Villaraigosa, comisarul pentru corporaţii al Arizonei, Guy Pierce, a afirmat că un război al boicotului este nociv pentru ambele părţi, şi a spus că «ar fi fericit să renegocieze acordurile privind energia» pentru a opri electricitatea oferită metropolei californiene“ (The Washington Times, 18 mai 2010).

Şi, ca să demonstreze că nu-şi negociază autonomia statală, Arizona vine cu altă măsură: „Învigorată după noua lege împotriva imigraţiei care a dus la chemări la boicot împotriva statului său, guvernatoarea a semnat un document care interzice orele de studiu cu caracter etnic, pe motiv că «promovează resentimente» faţă de alte grupuri rasiale“ (CNN, 18 mai 2010). Deşi prevederea este generală, primele vizate sînt, implicit, orele speciale pentru hispanici. Conflictul continuă.