„Argumente“ româneşti pe lîngă Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
Ecourile tragediei jpeg

În sfîrşit, preşedintele Iohannis a ieşit şi a vorbit despre criza refugiaţilor. În stilu-i simplu şi direct, el a avansat un număr fix de refugiaţi – 1785 – pe care România i-ar putea primi. Declaraţia a avut darul de a face oarece lumină într-o poveste pînă acum plină de nebuloase, în jurul căreia s-au ţesut tot felul de scenarii. Şi, merită spus, îndelungata perioadă de tăcere a autorităţilor nu a făcut decît să dea apă la moara discursului extremist şi xenofob.

În tot acest timp, mai multe argumente au fost aduse împotriva primirii de către România a refugiaţilor – a oricărui număr de refugiaţi, mai precis. S-a spus că mai multe state refuză primirea de refugiaţi. Şi ele au fost prezentate drept exemplu de urmat pentru noi. Este, desigur, un argument fals. 

În realitate, ceea ce aceste state refuză – cum ar fi membrii grupului de la Vişegrad – nu este primirea de refugiaţi. Aceste state refuză fixarea anumitor cote obligatorii de către Comisia Europeană. La fel şi România.

Dar, pînă la urmă, toată lumea va primi refugiaţi. Este o problemă europeană, o chestiune de solidaritate. Întrebarea este cine trebuie să fixeze numărul: fiecare stat în parte sau Bruxelles-ul? 

Cei din centrul şi estul Europei vor să-şi fixeze singuri numărul de refugiaţi pe care-l pot primi. Franţa şi Germania susţin poziţia Comisiei şi vor cote obligatorii pentru fiecare. Însă Comisia doar propune, iar statele membre sînt sau nu de acord. Aşa că vor urma negocieri şi nu este exclus ca, pînă la urmă, să se ajungă la o cale de mijloc – nici ca ei, nici ca noi. Însă un lucru e clar: toate ţările primesc refugiaţi. Şi, foarte probabil, în România vor veni cu mult mai mulţi decît cifra avansată de preşedinte. Dovada: chiar de a doua zi după discursul prezidenţial, autorităţile au început să caute şi alte variante de cazare a refugiaţilor, peste numărul limitat de locuri din centrele speciale.

populaţii străine“. 

Dacă ar fi, atunci ar însemna că sînt neconstituţionale toate centrele de primire a refugiaţilor care funcţionează deja în România. Să ne fie clar: România a primit şi pînă acum refugiaţi şi nu s-a pus problema încălcării Constituţiei.

În realitate, nu este vorba despre strămutarea unor populaţii pe teritoriul României, ci de examinarea unor cereri individuale de azil. Unele vor fi aprobate şi cele mai multe – nu. Aşa s-a întîmplat şi pînă acum, doar că la o scară mai mică. Toate aceste proceduri au loc în conformitate cu acordurile internaţionale privind refugiaţii, la care România este parte. Situaţia de acum nu are legătură cu alte episoade din istorie, la care probabil că legiuitorul s-a gîndit – cum ar fi colonizarea germanilor în Transilvania în Evul Mediu sau afluxul populaţiei iudaice, cu precădere în Moldova secolului al XIX-lea.

Se mai pune problema numărului acestor refugiaţi şi a pericolului ca, la un moment dat, aceştia să modifice fundamental structura populaţiei şi să schimbe identitatea europeană. 

Aceasta este o chestiune cu bătaie lungă şi intrăm într-o zonă extrem de riscantă dacă ne aruncăm în predicţii. În acest moment, în diferite state din Orient – Turcia, Iordania, Liban, chiar şi Egipt – se estimează că s-ar găsi circa cinci milioane de refugiaţi. Foarte puţini dintre aceştia reuşesc cumva să ajungă în Europa. Dar chiar dacă toţi cei aproape cinci milioane s-ar porni încoace, am vorbi de un raport de sub unu la o sută faţă de populaţia Uniunii Europene. Cu tot sporul natural de care se vorbeşte, ar fi nevoie de secole pînă cînd numărul lor să crească semnificativ şi să pună sub semnul întrebării identitatea europeană, aşa cum o înţelegem astăzi. 

Pînă la urmă, nu toţi musulmanii care pun piciorul în Europa ajung să se radicalizeze. Mulţi, probabil cei mai mulţi, ajung să se integreze şi să adopte în cele din urmă stilul de viaţă de aici. Că există şi duşmani ai civilizaţiei occidentale, chiar şi la a doua sau a treia generaţie, iarăşi e adevărat. Dar tocmai pentru a răspunde acestor provocări avem armate de servicii secrete şi sisteme de securitate şi chiar am fost de acord să cedăm un pic din libertăţile noastre. Avem aceste probleme cu sau fără actualul val de refugiaţi. Dacă am spune că fiecare refugiat este un potenţial terorist ar însemna că occidentalii au dreptate să vadă în fiecare român un cerşetor, un hoţ de buzunare sau o prostituată.

Totuşi, în Europa, mai ales în cea occidentală, este foarte vizibilă prezenţa comunităţilor musulmane, care de departe sînt altfel în raport cu europeanul obişnuit. 

Mai ales că o mare parte dintre aceşti oameni se înghesuie, în general, la periferiile marilor oraşe europene, cu toate problemele ce decurg de aici. Iar aceasta generează o anumită percepţie în rîndul populaţiei majoritare. Există oraşe europene unde proporţia populaţiei venite din Orient ajunge şi chiar trece de 20%. Acest fenomen de ghetoizare face extrem de dificilă o adevărată integrare. Este cu adevărat îngrijorător, dar aici există şi cauze economice şi sociale. 

Problema este aşadar complicată, iar soluţiile se găsesc atît pe teritoriul Orientului, cît şi la noi acasă, în Europa. Însă între adevăratele probleme şi aşa-zisele argumente care au fost vînturate pe la noi, în ultimele zile, diferenţa este ca de la cer la pămînt.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Muntii Orastiei Cetati dacice  Foto Daniel Guță (2) JPG
Cetățile dacice pline de comori, uitate din anii ´50. Din locurile tainice, aurul a fost adus cu carele
Mai multe foste așezări dacice împânzesc ținutul Sarmizegetusei Regia din Hunedoara. Unele au dat naștere unor legende și sunt cunoscute pentru comorile descoperite în preajma lor.
Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila FOTO: Radu Aramă
Fără taxă pe Podul de la Brăila, în primii cinci ani de la deschidere. Trecem Dunărea gratuit, mulțumită UE
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că șoferii vor circula gratuit pe Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, în primii cinci ani de la deschidere, potrivit contractului de finanțare europeană.
Xiu Fang Ke jpg
Motivul șocant pentru care o chiriașă l-a ucis cu ciocanul pe proprietarul locuinței în care stătea
O femeie din Massachusetts, SUA a fost trimisă în judecată miercuri, fiind acuzată că l-a lovit până la moarte pe proprietarul locuinței unde stătea cu chirie.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.